Getting Started with Writing in Psychology
De Athena Hensel
(versiune tipărită aici)
Psihologia este studiul gândurilor, emoțiilor și comportamentului uman. Frumusețea psihologiei constă în faptul că acest domeniu se aplică la aproape toate aspectele vieții; vă puteți imagina, așadar, că scrierea în această disciplină este o experiență unică. Ea combină analiza socială, biologică, biochimică și matematică pentru a explica mecanismele din spatele modului în care „ticăie” oamenii. Dar, deoarece domeniul este atât de vast, punem un mare accent pe faptul că scrisul trebuie să fie concis și clar.
Adesea, scopul scrierii în psihologie este de a analiza studiile anterioare și de a integra constatările din aceste studii în literatura teoretică actuală. Făcând acest lucru, în calitate de autor, sugerați comunității academice ce concluzii ar putea fi făcute despre „cum funcționează mintea”, încotro ar trebui să se îndrepte cercetarea în viitor sau lucruri pe care publicul le-ar putea face pentru a îmbunătăți domenii precum sănătatea mintală, sau educația, sau justiția penală. Chiar înainte de a începe să scrieți, este util să aveți această idee în minte, astfel încât, atunci când citiți și pre-scrieți, să vă gândiți la sintetizarea informațiilor din studiile anterioare, mai degrabă decât la simpla repetare a concluziilor acestora.
Revizuirea literaturii
Pentru că scrierea în acest domeniu este foarte directă (ceea ce înseamnă că nu puteți scrie o lucrare „pufoasă” și să obțineți o notă bună), este foarte important să aveți un set organizat de notițe pentru studiile pe care le citiți. Hjortshoj (2009) ne reamintește că notele bune nu trebuie să înregistreze fiecare detaliu, ci ar trebui să vă ofere o schiță a lecturii care să vă ajute să „reconstruiți” textul zile, săptămâni sau luni mai târziu (p. 22-23). Acest lucru este important atunci când scrieți o lucrare de cercetare mai lungă, deoarece veți economisi timp pentru a căuta sursa pentru un fapt pe care știți că vi-l amintiți, dar căruia nu-i puteți atribui un autor și o dată.
O metodă utilă de luare de notițe pentru studiile cu un design experimental este de a rezuma sau de a pune sub formă de buline punctele cheie din cele patru secțiuni principale ale lucrării (Introducere, Metode, Rezultate, Discuții). Dr. Bishop de la departamentul de biologie al UR a compilat, de asemenea, o listă de întrebări pe care să vi le puneți atunci când citiți un articol științific, pentru a culege cele mai importante puncte din texte adesea dense.
Dacă intenționați să urmați cursuri de psihologie de nivel superior, ar putea fi util să descărcați un cititor de pdf. și un software de organizare pentru computerul dumneavoastră, cum ar fi readcube sau Mendeley. Aceste aplicații sunt gratuite și vă permit să căutați rapid într-un cache salvat de articole din reviste, în cazul în care aveți nevoie să căutați ceva ce nu ați explicat temeinic în notițele dumneavoastră. Mendeley are, de asemenea, un instrument util pentru a vă crea propriile bibliografii direct din pdf-uri – cu toate acestea, asigurați-vă întotdeauna că citatele sunt conforme cu formatul APA actual.
Desenarea și dezvoltarea tezei
Este ușor să vă împotmoliți în fapte și cifre din cercetările anterioare atunci când scrieți o lucrare de cercetare sau o teză. Construirea unui cadru de bază pentru lucrarea dvs. ajută enorm la menținerea scrierii dvs. concisă și direct legată de subiectul central.
Un punct de care trebuie să țineți cont înainte de a încerca să faceți o schiță este care este teza lucrării dvs. După cum probabil ați învățat la ora de engleză la un moment dat, o teză este „afirmația care guvernează” o lucrare, care înglobează punctul esențial pe care autorul încearcă să îl transmită. În contextul psihologiei, teza dvs. ar trebui să fie orice predicție sau concluzie pe care doriți să o faceți cu privire la datele pe care le veți prezenta în lucrare. În mod evident, acest lucru s-ar schimba având în vedere tipul de scriere pe care îl faceți. În general, teza dvs. este contribuția dvs. inedită la literatura de cercetare.
De exemplu, descrieți rezultatele unui studiu/set de studii? Atunci teza dvs. ar putea fi ipoteza dvs. inițială cu privire la date. Acest lucru se datorează faptului că ipoteza dvs. este piatra de căpătâi a tuturor studiilor anterioare pe care le-ați cercetat și a concluziilor acestora cu privire la orice subiect pe care îl investigați. În secțiunea noastră „Formatul și stilul raportului de laborator” discutăm în profunzime ce ar trebui să aibă fiecare secțiune a unui raport de laborator (și, prin urmare, articolul standard de jurnal empiric). Faceți o trecere în revistă a literaturii actuale privind tehnicile de terapie pentru un anumit tip de tulburare? Atunci teza dvs. ar putea fi orice concluzie principală pe care doriți să o prezentați având în vedere revizuirea și compararea diferitelor tehnici.
Carson, Fama și Clancey (2008) sugerează următoarele cadre pentru construirea unei teze:
- Puteți oferi o critică a unei teorii existente și oferiți o nouă teorie care pare mai bine susținută de cercetările pe care le analizați.
- Puteți compara și contrasta două sau mai multe teorii concurente și oferiți o opinie informată cu privire la care dintre ele este mai bine susținută de datele disponibile.
- Puteți combina datele din două sau mai multe domenii disparate pentru a ajunge la noi perspective despre subiectul dumneavoastră.
- Sau, puteți evidenția o tendință în date care a fost trecută cu vederea de alții.
Strategii de pre-scriere
Mai jos sunt câteva tehnici pe care le puteți folosi pentru a vă organiza gândurile în consctrucția unui text științific coerent și concis.
- Sublinierea: O schiță este un plan general al informațiilor pe care le veți prezenta în lucrarea dumneavoastră. Procedura clasică de schițare a frazei sau a subiectului funcționează foarte bine pentru a scrie în psihologie, deoarece majoritatea lucrărilor de cercetare sau a rapoartelor de laborator vor urma formatul standard APA cu cinci secțiuni. Puteți citi o prezentare mai cuprinzătoare a tehnicilor de schițare aici.
- Webbing/Clustering: Pentru aceia dintre voi care învață vizual, realizarea unei diagrame a liniei de raționament poate fi utilă, deoarece vă prezintă subiectele de la general la specific, arătând cum se leagă fiecare dintre ele de teza centrală. Începeți cu subiectul general sau teza dvs. în centrul lucrării, într-o bulă. De la acea bulă centrală, enumerați principalele subteme pe care intenționați să le abordați înconjurând subiectul principal, ramificându-se din acesta. În jurul fiecărei subteme, enumerați exemple sau dovezi; puteți adăuga atâtea ramificații câte considerați necesare – uneori aceste rețele devin foarte mari și complicate! Pentru mai multe informații, consultați pagina Writer’s Web privind gruparea.
Și, bineînțeles… nu vă temeți să cereți ajutor!