Decenii de cercetări au arătat că poluanții atmosferici, cum ar fi ozonul și pulberile în suspensie (PM), cresc cantitatea și gravitatea bolilor pulmonare și cardiace și a altor probleme de sănătate. Sunt necesare mai multe investigații pentru a înțelege mai bine rolul pe care îl joacă calitatea slabă a aerului în producerea de efecte dăunătoare pentru sănătate și în creșterea numărului de boli, în special în rândul populațiilor vulnerabile. Copiii, persoanele în vârstă și persoanele care locuiesc în zone cu niveluri ridicate de poluare a aerului sunt deosebit de susceptibile.
Rezultatele acestor investigații sunt folosite pentru a sprijini standardele naționale de calitate a aerului în temeiul Legii privind aerul curat și contribuie la îmbunătățirea sănătății publice.
Cercetarea se desfășoară în următoarele domenii:
- Efectele asupra sănătății ale poluanților atmosferici asupra populațiilor vulnerabile
- Efectele pe termen lung și scurt ale poluanților atmosferici
- .Term Effects from Exposure to Air Pollutants
- Multipollutant Exposures and Changes in Environmental Conditions
- Leveraging Big Data for Innovations in Health Science
- Health Effects of Wildfire Smoke
- Public Health Intervention și strategii de comunicare
- Evaluări științifice integrate pentru poluanții atmosferici
Efectele pentru sănătate ale poluanților atmosferici asupra populațiilor vulnerabile
Cercetarea a arătat că unele persoane sunt mai sensibile decât altele la poluanții atmosferici. Aceste grupuri includ copiii, femeile însărcinate, adulții în vârstă și persoanele cu boli cardiace și pulmonare preexistente. Persoanele din cartierele și comunitățile cu nivel socio-economic scăzut pot fi mai vulnerabile la poluarea aerului din cauza mai multor factori. Proximitatea față de sursele industriale de poluare a aerului, problemele de sănătate subiacente, alimentația precară, stresul și alți factori pot contribui la creșterea impactului asupra sănătății în aceste comunități.
Este nevoie de o mai bună înțelegere a factorilor care pot influența dacă o populație sau un grup de vârstă prezintă un risc crescut de efecte asupra sănătății cauzate de poluarea aerului. În plus, progresele înregistrate în ceea ce privește abordările analitice utilizate pentru a studia efectele poluării atmosferice asupra sănătății vor îmbunătăți estimările expunerii pentru grupurile sănătoase și pentru grupurile de risc.
Cercetările efectuate de oamenii de știință de la EPA și de alte părți informează revizuirile necesare ale standardelor naționale primare de calitate a aerului înconjurător (NAAQS), care se realizează prin elaborarea evaluărilor științifice integrate (ISAs). Aceste ISA sunt mandatate de Congres la fiecare cinci ani pentru a evalua stadiul actual al cunoștințelor științifice privind poluanții atmosferici criteriali și pentru a determina dacă standardele asigură o protecție adecvată a sănătății publice.
Cercetarea se concentrează pe abordarea a patru domenii:
- Identificarea și caracterizarea dacă există factori cheie de reproducere și etape critice de dezvoltare care sunt afectate de expunerile la poluarea aerului;
- Determinarea rolului factorilor sociodemografici acuti și cronici în disparitățile de sănătate cauzate de poluarea aerului;
- Înțelegerea modului în care dieta modifică răspunsurile la poluarea aerului;
- Evaluarea efectelor pe termen lung ale stilului de viață și ale bolilor cronice asupra răspunsurilor respiratorii și cardiovasculare induse de poluarea aerului
O echipă multidisciplinară de cercetători coordonează cercetarea epidemiologică, observațională umană și toxicologică de bază pentru a evalua efectele poluării aerului în populațiile cu risc și pentru a dezvolta strategii de protecție a acestor populații, în special a celor cu boli preexistente. Rezultatele acestor produse vor îmbunătăți evaluările de risc prin clarificarea rolului factorilor modificatori, cum ar fi stresul psihosocial (de exemplu, zgomotul) și dieta, și prin determinarea impactului susceptibilității individuale asupra relației dintre expunerea la poluanții atmosferici și sănătate.
Legături conexe:
- Healthy Hearts Research
- Integrated Science Assessments
- Criteriile poluanților atmosferici
Efecte pe termen lung și pe termen scurt ale expunerii la poluanții atmosferici
Oamenii pot fi expuși la diferite concentrații de poluanți atmosferici. Calitatea slabă a aerului poate avea un impact asupra indivizilor pentru o perioadă scurtă de timp în timpul zilei sau mai frecvent pe parcursul unei anumite zile. Expunerea la poluanți poate avea loc, de asemenea, pe parcursul mai multor zile, săptămâni sau luni, din cauza poluării atmosferice sezoniere, cum ar fi creșterea ozonului în timpul verii sau a particulelor provenite de la sobele cu lemne în timpul iernii.
Efectul asupra sănătății al expunerii la poluarea atmosferică depinde de durata și concentrațiile, precum și de starea de sănătate a populațiilor afectate. Sunt necesare studii pentru a spori cunoștințele privind durata expunerii și posibila creștere cumulativă a riscului.
Cercetarea se concentrează pe trei domenii principale:
- Expuneri de vârf pe termen scurt, cum ar fi incendiile de vegetație, sursele legate de trafic sau alte evenimente episodice;
- Expuneri intermitente și cumulative;
- Mecanisme care stau la baza riscurilor de expunere
Cercetătorii evaluează răspunsurile pentru sănătate ale expunerii intermitente de mai multe zile față de expunerea de o zi la poluarea aerului în modele controlate de expunere umană, animale și in vitro și mecanismele celulare și moleculare asociate. Aceștia utilizează modele bazate pe populație și dosare electronice de sănătate pentru a evalua efectele asupra sănătății ale expunerilor pe termen scurt și lung și pentru a identifica populațiile cu cel mai mare risc de efecte asupra sănătății. Lucrările îmbunătățesc înțelegerea noastră cu privire la posibilele efecte cumulative ale multiplelor expuneri de vârf pe termen scurt și la relația dintre aceste expuneri și expunerile și riscurile pe termen mai lung.
Expuneri la poluanți multipli și modificări ale condițiilor de mediu
Cercetarea EPA furnizează informații pentru a înțelege modul în care indivizii pot răspunde la doi sau mai mulți poluanți sau amestecuri și modul în care condițiile de mediu pot avea un impact asupra calității aerului. În timp ce estimările de risc pentru expunerea la poluanți atmosferici criteriali individuali, cum ar fi PM și ozonul, sunt bine stabilite, efectele acute și cumulative ale combinațiilor de poluanți nu sunt bine cunoscute. În plus, sunt necesare cercetări pentru a determina modul în care schimbările din mediul înconjurător afectează atât formarea poluanților, cât și reacția ulterioară la expuneri la indivizi sănătoși și susceptibili.
Cercetarea se concentrează pe trei întrebări specifice:
- Care este rolul temperaturii și al îmbătrânirii fotochimice asupra impactului pe care îl au asupra sănătății fumul incendiilor de pădure și amestecurile de poluanți atmosferici?
- Care este efectul modificării condițiilor de mediu (de ex, temperatura și umiditatea) asupra capacității de reacție la poluarea atmosferică?
- Expunerea anterioară la poluanți modifică capacitatea de reacție la expuneri ulterioare?
Cercetarea integrată și multidisciplinară include:
- Analize epidemiologice ale influențelor de mediu asupra morbidității și mortalității în populații,
- Simulări ale schimbării condițiilor de mediu în formarea de poluanți multipli în studii în camere atmosferice, cuplate cu evaluări clinice și toxicologice la populații sănătoase și la risc,
- Evaluarea preexpunerii ca efect modificator asupra expunerilor ulterioare
Rezultatele relevă modul în care modificările condițiilor de mediu afectează formarea poluanților și impactul ulterior asupra sănătății la populațiile cu risc. Constatările cercetării stau la baza evaluărilor științifice integrate ale EPA pentru poluanții atmosferici criteriali și contribuie la viitoarele decizii de reglementare privind standardele naționale de calitate a aerului înconjurător (NAAQS).
Leveraging Big Data for Innovations in Health Science
EPA se află în avangarda științei sănătății, utilizând dosare electronice de sănătate, sisteme de date noi, modele celulare avansate de tip țesut, abordări moleculare și modele animale pentru a evalua impactul poluării aerului asupra sănătății. Cercetătorii folosesc aceste noi tehnici puternice pentru a identifica factorii care pot crește sensibilitatea și vulnerabilitatea la efectele poluării aerului.
Cercetarea creează capacitatea pentru viitoarele analize de evaluare a riscurilor și de reglementare care depășesc liniile tradiționale de dovezi pentru a defini mai clar populațiile și etapele de viață cu risc crescut de efecte asupra sănătății cauzate de poluarea aerului.
Pentru a continua să protejeze sănătatea publică de calitatea slabă a aerului, cercetătorii trebuie să ia în considerare noi abordări epidemiologice, toxicologice și clinice pentru a înțelege riscurile pentru sănătate cauzate de calitatea slabă a aerului și mecanismele biologice responsabile de aceste riscuri. În centrul acestor noi abordări de cercetare se află o explozie a disponibilității datelor și a abordărilor metodologice pentru manipularea seturilor mari de date clinice și moleculare, cunoscute și sub numele de „big data.”
În timp ce datele de dimensiuni, profunzime și complexitate din ce în ce mai mari au accelerat cercetarea pentru multe industrii și domenii științifice, big data este uneori mai puțin recunoscută pentru impactul pe care îl are asupra studiilor privind sănătatea mediului. Din ce în ce mai mult, cercetătorii sunt capabili să examineze populațiile vulnerabile cu o precizie și detalii fără precedent, evaluând în același timp sute de mii de biomarkeri moleculari pentru a înțelege mecanismele biologice asociate cu expunerea.
Legături conexe
- Blog: Big Data Offers Big Insights
Efectele asupra sănătății ale fumului provocat de incendiile de vegetație
Incendiile de vegetație mai mari și mai intense creează potențialul pentru o producție mai mare de fum și expuneri cronice în Statele Unite, în special în vest. Incendiile de vegetație sporesc poluarea aerului în zonele înconjurătoare și pot afecta calitatea regională a aerului.
Efectele asupra sănătății cauzate de fumul incendiilor de vegetație pot varia de la iritarea ochilor și a tractului respirator până la tulburări mai grave, inclusiv reducerea funcției pulmonare, exacerbarea astmului și a insuficienței cardiace și decesul prematur. Copiii, femeile însărcinate și persoanele în vârstă sunt deosebit de vulnerabile la expunerea la fum. Se știe că emisiile de la incendiile de vegetație provoacă o creștere a vizitelor la spitale și clinici ale celor expuși la fum.
Este important să se înțeleagă mai bine efectele asupra sănătății umane asociate cu expunerile pe termen scurt și lung la fumul de la incendiile de vegetație, precum și de la incendiile prescrise, denumite împreună incendii de vegetație. EPA desfășoară cercetări pentru a avansa înțelegerea efectelor asupra sănătății cauzate de diferite tipuri de incendii, precum și de fazele de ardere. Cercetătorii doresc să afle:
- Care este amploarea totală a efectelor asupra sănătății cauzate de expunerea la fum?
- Cine este cel mai expus riscului?
- Există diferențe în ceea ce privește efectele asupra sănătății cauzate de diferite tipuri de combustibil pentru incendii de vegetație sau de diferite faze de combustie (ardere față de flăcări)?
- Ce strategii și abordări sunt cele mai eficiente pentru a proteja sănătatea publică?
- Care sunt impacturile de mediu, sociale și economice ale emisiilor provocate de incendiile de vegetație?
Legături conexe
- Cercetări privind incendiile de pădure
- Proiect și aplicație Smoke Sense
Strategii de intervenție în domeniul sănătății publice și strategii de comunicare
Multe comunități de pe întreg cuprinsul Statele Unite se confruntă cu provocări în ceea ce privește consilierea rezidenților cu privire la cea mai bună modalitate de a-și proteja sănătatea atunci când sunt expuși la concentrații ridicate de poluanți atmosferici proveniți din emisiile autovehiculelor și industriale și din alte surse de ardere, inclusiv fumul incendiilor de pădure.
Cercetătorii studiază strategiile de intervenție pentru a reduce impactul asupra sănătății ca urmare a expunerii la poluarea atmosferică, precum și modalitățile de comunicare eficientă a acestor riscuri pentru sănătate. Pentru a transpune știința pentru a fi utilizată în comunicarea în domeniul sănătății publice și pentru abilitarea comunității, EPA colaborează cu alte agenții federale, cum ar fi Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și Institutul Național pentru Inimă, Plămâni și Sânge (NHLBI), precum și cu agenții de stat și locale și triburi. Obiectivele sunt de a identifica modalități de reducere a expunerii la poluarea atmosferică sau de atenuare a răspunsurilor biologice la nivel individual, comunitar sau de ecosistem și, în cele din urmă, de a evalua dacă astfel de intervenții au beneficii măsurate prin indicatori de sănătate, bunăstare sau economici.
Studiile evaluează interacțiunile dintre comportament și factorii sociali și economici pentru a înțelege mai bine modul în care acești factori pot influența rezultatele privind sănătatea și bunăstarea, ceea ce poate informa mesaje eficiente și coerente privind riscurile pentru sănătate.
Legături conexe
- Smoke Sense Project and App
- Healthy Heart Initiative and Research
Integrated Science Assessments for Air Pollutants
EPA stabilește Standardele naționale de calitate a aerului înconjurător (NAAQS) pentru șase poluanți atmosferici criteriali principali – oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi în suspensie, monoxid de carbon, ozon și plumb – toți aceștia s-au dovedit a fi dăunători pentru sănătatea publică și pentru mediu.
Evaluările științifice integrate (Integrated Science Assessments – ISAs) ale agenției formează baza științifică pentru revizuirea standardelor NAAQS, furnizând evaluările primare (bazate pe sănătatea umană) și evaluările secundare (bazate pe bunăstare, de exemplu, ecologie, vizibilitate, materiale). ISA sunt evaluări ale stadiului științific al poluanților criteriali. Acestea sunt efectuate conform mandatului conferit de Clean Air Act.
Legături conexe
- Evaluări științifice integrate
.