4 noiembrie 2003
Dr. Eliseo Guallar
Creșterea tensiunii arteriale sistolice este cel mai clar indicator pentru creșterea riscului de deces în comparație cu alte măsurători ale tensiunii arteriale, potrivit cercetătorilor de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health. Evaluarea lor a măsurătorilor tensiunii arteriale și a riscului de mortalitate a constatat că măsurătorile presiunii diastolice și ale pulsului au fost indicatori mai slabi ai riscului de mortalitate, iar efectul lor a depins mai mult de vârstă și de alți factori. Studiul apare în ediția din 4 noiembrie 2003 a revistei Annals of Internal Medicine.
Presiunea sistolică, care este numărul cel mai mare și prima cifră dintr-o citire a tensiunii arteriale, măsoară forța sângelui în artere în timp ce inima se contractă pentru a împinge sângele prin corp. Medicii consideră că o tensiune arterială sistolică mai mare de 120 mm Hg (milimetri de mercur) este nesănătoasă și poate duce la boli de inimă, accident vascular cerebral și boli vasculare ale picioarelor. Presiunea diastolică, cifra mai mică, măsoară presiunea în timp ce inima se relaxează pentru a se umple de sânge. O presiune diastolică mai mare de 80 mm Hg este, de asemenea, considerată nesănătoasă. Presiunea pulsului este diferența dintre valorile diastolică și sistolică.
„Există o oarecare controversă în comunitatea medicală cu privire la faptul dacă monitorizarea presiunii sistolice, diastolice sau a pulsului ar trebui să fie punctul central în tratarea hipertensiunii. Studiul nostru arată că o citire sistolică crescută este cel mai strâns asociată cu un risc crescut de deces”, a declarat investigatorul principal Eliseo Guallar, MD, DrPH, profesor asistent în cadrul Departamentului de Epidemiologie al școlii.
Studiul a inclus 7.830 de adulți albi și afro-americani cu vârste cuprinse între 30 și 74 de ani care au participat la cel de-al doilea National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES II) din 1976 până în 1992. Toți participanții nu sufereau de o boală cardiacă evidentă. Tensiunea arterială a fost măsurată de trei ori la înrolare. Dintre cei 1.588 de participanți care au decedat, 582 au murit din cauza bolilor cardiovasculare.
Dr. Guallar și colegii săi au studiat simultan efectele tensiunii arteriale sistolice și diastolice ridicate și au găsit o corelație directă și consistentă între creșterea tensiunii arteriale sistolice și un risc crescut de deces din cauza bolilor cardiovasculare și pentru toate celelalte cauze în rândul tuturor participanților la studiu. Creșterea presiunii diastolice peste 80 mm Hg a fost, de asemenea, asociată cu un risc crescut de deces. Cu toate acestea, pentru persoanele cu vârsta sub 65 de ani, riscul de deces a rămas același pentru o citire diastolică de 80 mm Hg sau mai mică. Pentru participanții cu vârsta de peste 65 de ani, riscul de deces a crescut cu o presiune diastolică scăzută.
Cercetătorii au descoperit o asociere complexă între presiunea pulsului și mortalitate. Creșterea presiunii pulsului cauzată de creșterea presiunii sistolice a fost asociată cu un risc crescut de mortalitate. Creșterea presiunii pulsului cauzată de scăderea presiunii diastolice ar putea fi asociată cu un risc crescut, cu o scădere a riscului și cu nicio modificare a riscului de mortalitate.
„Presiunea pulsului singură, fără o atenție corespunzătoare la componentele tensiunii arteriale sistolice și diastolice, este un indicator inadecvat al riscului de mortalitate”, a declarat Dr. Guallar.
„Tensiunea arterială sistolică, tensiunea arterială diastolică și presiunea pulsului: An Evaluation of Their Joint Effect on Mortality” a fost scrisă de Roberto Pastor-Barriuso, PhD; José R. Banegas, MD, PhD; Javier Damián, MD, PhD; Lawrence J. Appel, MD, MPH; și Eliseo Guallar, MD, MPH.
Finanțarea a fost asigurată de Instituto de Salud Carlos III, Madrid, Spania. Investigatorii studiului lucrează la Centrul Național de Epidemiologie, Instituto de Salud Carlos III, Madrid, Spania; Universidad Autónoma de Madrid, Spania; și la Johns Hopkins Medical Institutions.
Persoane de contact în domeniul afacerilor publice pentru mass-media de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health: Tim Parsons sau Kenna Brigham la 410-955-6878 sau [email protected]. Fotografiile lui Eliseo Guallar sunt disponibile la cerere.