ReliefWeb

Haïti, zguduit din nou în „Anul Zero”

La 12 ianuarie 2010, la ora 16:53, un cutremur cu magnitudinea 7,3 a lovit centrul statului Haiti, transformând capitala, Port-au-Prince, și orașele din jur în dărâmături. Cuvintele „Haiti, anul zero” au fost în curând lipite pe primele pagini ale ziarelor din întreaga lume. La momentul respectiv, aproximativ 3,5 milioane de haitieni trăiau în zonele cele mai afectate. Între 250 000 și 300 000 de persoane și-au pierdut viața în urma cutremurului, iar alte 300 000 s-au numărat printre răniți. Dezastrul a distrus 80% din capitala haitiană, cu un impact similar în orașele din apropiere, cum ar fi Léogâne.

• 100 000 de case au fost distruse, precum și infrastructuri esențiale (școli, spitale, portul Port-Au-Prince, etc.).).

• 500.000 DE PERSOANE DISPLOCATE DIN CAUZA DEZASTRULUI

Dată amploarea distrugerilor, cu 15% din populația haitiană afectată, actorii umanitari s-au străduit inițial să coordoneze pe deplin răspunsul. Cu toate acestea, în cele șase luni care au urmat cutremurului, un milion dintre cele mai vulnerabile persoane din Haiti au beneficiat de ajutor alimentar de urgență și de restabilirea accesului la serviciile de bază.

Răspunsul ACTED la urgența din 2010

ACTED, prezentă în Haiti din 2004, a reușit să mobilizeze rapid o echipă de 250 de persoane pentru a interveni în fiecare dintre regiunile afectate de cutremur. În primele săptămâni, echipele ACTED au răspuns la urgența imediată cu rații alimentare, apă potabilă și produse de primă necesitate care au inclus: saltele, plase de țânțari, truse de bucătărie, truse de igienă și folii de plastic pentru adăposturile de urgență.

Tremurul a creat, de asemenea, condițiile perfecte pentru ca bolile transmise prin apă să se răspândească. Din acest motiv, ACTED a lucrat rapid pentru a aborda problemele de igienă și de acces la apă pentru a îmbunătăți condițiile sanitare. Pentru cei care și-au pierdut casele, nu au avut altă opțiune decât să se adăpostească într-una dintre numeroasele tabere care au apărut în urma dezastrului. Aceste tabere au creat propriile probleme de sănătate, astfel că ACTED a construit 850 de latrine, peste 400 de dușuri și 40 de rezervoare în principalele tabere din țară pentru a asigura apa pentru mai mult de 20.000 de persoane. Activitatea organizației de a răspândi cele mai bune practici în ceea ce privește bunele practici de igienă în rândul celor care trăiesc în tabere a contribuit, de asemenea, la prevenirea epidemiilor. În Leogane și Port-au-Prince, ACTED a participat, de asemenea, la gestionarea taberelor de persoane strămutate și a construit adăposturi semipermanente din lemn pentru a oferi condiții de trai decente celor care pierduseră totul.

De-a lungul intervenției, ACTED a asigurat participarea haitienilor la activități pentru a valorifica la maximum competențele și experiența disponibile, creând în același timp oportunități de muncă pe termen scurt pentru persoanele ale căror mijloace de trai au fost afectate de cutremur. Peste 4.000 de persoane au luat parte la programe de muncă comunitară remunerată pentru reabilitarea infrastructurilor distruse, cum ar fi drumurile sau canalele de irigații. În orașul Léogâne, echipele ACTED au lucrat la restabilirea unei aprovizionări durabile cu apă curată prin forarea de puțuri și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă în zonele afectate de cutremur. An de an, proiectele au evoluat către acțiuni de dezvoltare.

Dece ani mai târziu, care sunt realizările și provocările pentru o mai bună gestionare a riscurilor de dezastre în Haiti?

Haiti a fost martoră la tulburări socio-politice și paralizie de la jumătatea anului 2018, complicând orice evaluare reală a impactului a zece ani de asistență.

Rezultatele par foarte amestecate: Din cauza amplorii dezastrului, dar și a complexității și fragilității contextului haitian, reconstrucția s-a dovedit a fi lungă și dificilă, iar ajutorul internațional a fost mai puțin eficient decât se aștepta. În plus, epidemia de holeră care a izbucnit la sfârșitul anului 2010 și uraganul Matthew din decembrie 2016 au creat condiții extrem de dificile pentru statul haitian. În 2020, deși holera este pe punctul de a fi eradicată, situația umanitară rămâne extrem de îngrijorătoare, 3,6 milioane de persoane aflându-se într-o situație de insecuritate alimentară acută.

În 2019, conform Indexului global al riscului climatic, în ultimii 20 de ani, Haiti s-a aflat printre primele cinci țări care au avut cel mai mult de suferit de pe urma evenimentelor meteorologice extreme. Această cifră este un indiciu al vulnerabilității țării, mai ales că este probabil ca numărul acestor evenimente să crească ca urmare a crizei climatice. Evenimentele din ultimii zece ani au dovedit că Haiti are o rezistență scăzută la nivelul său existent de expunere la fenomene meteorologice extreme, prin urmare, este clar că nu dispune de mijloacele necesare pentru a face față unor evenimente care depășesc amploarea celor la care s-a asistat în ultimul deceniu.

Cu toate acestea, ACTED continuă să integreze componente de reducere a riscului de dezastre în proiectele sale, cum ar fi în Grand’ Anse, în sudul Haiti, unde organizația construiește 500 de case rezistente la cutremure și ciclon. ACTED organizează, de asemenea, ateliere de lucru pentru a informa liderii comunității cu privire la riscurile de dezastre și pentru a identifica nevoile prioritare în ceea ce privește reabilitarea infrastructurii. Obiectivul organizației este de a răspunde provocărilor actuale, consolidând în același timp rezistența pe termen lung a populațiilor.

Indexul global al riscurilor climatice 2019, Cine suferă cel mai mult din cauza evenimentelor meteorologice extreme ?, German Watch, 2019