Bebelușii născuți prin cezariană au bacterii intestinale dramatic de diferite față de cei născuți pe cale vaginală, potrivit celui mai amplu studiu din domeniu.
Ceiștii britanici spun că aceste întâlniri timpurii cu microbii pot acționa ca un „termostat” pentru sistemul imunitar.
Și ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care bebelușii născuți prin cezariană sunt mai predispuși să aibă unele probleme de sănătate mai târziu în viață.
Cercetătorii subliniază că femeile nu ar trebui să tamponeze bebelușii cu fluidele lor vaginale – cunoscut sub numele de „însămânțare vaginală”.
Cât de importante sunt bacteriile intestinale?
- Ascultați: BBC Radio 4’s The Second Genome
Corpurile noastre nu sunt în întregime umane – în schimb, suntem un ecosistem în care aproximativ jumătate din celulele corpului nostru sunt alcătuite din microbi, cum ar fi bacteriile, virușii și ciupercile.
Cei mai mulți dintre ei trăiesc în intestinul nostru și sunt cunoscuți în mod colectiv sub numele de microbiomul nostru.
Microbiomul este legat de boli precum alergia, obezitatea, boala inflamatorie intestinală, Parkinson, dacă medicamentele împotriva cancerului funcționează și chiar depresia și autismul.
Acest studiu – realizat de Wellcome Sanger Institute, UCL și Universitatea din Birmingham – a evaluat modul în care se formează microbiomul atunci când părăsim uterul steril al mamei noastre și intrăm într-o lume plină de insecte.
Au fost prelevate probe regulate din scutecele a aproape 600 de bebeluși în prima lună de viață, iar unii au furnizat probe fecale timp de până la un an.
Studiul, publicat în revista Nature, a arătat că bebelușii născuți pe cale vaginală au primit cele mai multe dintre primele bacterii de la mama lor.
Dar bebelușii născuți prin cezariană au avut niveluri ridicate de gândaci de spital, cum ar fi Klebsiella și Pseudomonas.
„Ceea ce m-a surprins și m-a speriat a fost cantitatea de gândaci din sistemul sanitar care au apărut la acești copii”, a declarat pentru BBC Dr. Trevor Lawley, de la Institutul Wellcome Sanger.
„Ar putea fi 30% din microbiomul lor total.
„Dar ceea ce mă entuziasmează este că acum avem un volum uimitor de date pe care ne putem baza, pentru a ne gândi cum să stabilim corect ecosistemul uman, începând de la naștere.”
Microbiomul
- Ești mai mult microb decât om – dacă numeri toate celulele din corpul tău, doar 43% sunt umane
- Restul este microbiomul nostru și include bacterii, virusuri, ciuperci și archaea unicelulare
- Genomul uman – setul complet de instrucțiuni genetice pentru o ființă umană – este alcătuit din 20,000 de instrucțiuni numite gene
- Dar dacă adunăm toate genele din microbiomul nostru, cifra se ridică între două milioane și 20 de milioane de gene microbiene
- Microbiomul nostru este cunoscut și sub numele de „al doilea genom”
- Mai mult de jumătate din corpul tău nu este uman
- Instinctul intestinal: De ce îmi pun caca în poștă
- Însămânțarea vaginală stimulează sănătatea?
- De ce un transplant fecal ți-ar putea salva viața
- Cum îți schimbă bacteriile starea de spirit
Afectează acest lucru sănătatea bebelușului?
Este deja cunoscut faptul că copiii născuți prin cezariană au un risc mai mare de a suferi de unele afecțiuni, cum ar fi diabetul de tip 1, alergiile și astmul.
Un sistem imunitar dereglat – apărarea organismului împotriva infecțiilor – poate juca un rol în toate acestea.
Diferențele dintre copiii născuți prin naștere vaginală și cei născuți prin cezariană s-au estompat în timp și s-au echilibrat în mare parte până la prima lor zi de naștere.
Atunci, o idee principală în domeniu este că insectele care ne colonizează pentru prima dată sunt de o importanță crucială și ajută la antrenarea sistemului nostru imunitar pentru a deosebi prietenul de dușman.
„Ipoteza este că momentul nașterii ar putea fi un fel de moment „termostat”, care setează sistemul imunitar pentru viața viitoare”, spune cercetătorul Dr. Nigel Field de la UCL.
Studiul – Baby Biome Project – va continua să urmărească bebelușii de-a lungul copilăriei și ar trebui să ofere mai multă claritate.
Cum altfel puteți modifica microbiomul unui bebeluș?
Metoda de naștere a avut cel mai mare impact asupra microbiomului bebelușilor, dar antibioticele și faptul că mamele și-au alăptat sau nu bebelușii, au modificat, de asemenea, relația incipientă dintre jumătatea noastră microbiană și cea umană.
Cercetarea anterioară în acest domeniu a dus la o tendință de „însămânțare vaginală”, în care mamele freacă cu lichid vaginal fața și gura bebelușilor lor după cezariană.
Cu toate acestea, studiul a arătat că nici măcar bebelușii născuți pe cale vaginală nu primeau mai multe bacterii vaginale decât bebelușii născuți prin cezariană.
În schimb, bacteriile transmise de la mamă la bebeluș proveneau din contactul cu materiile fecale ale mamei în timpul travaliului.
Cercetătorii au spus că însămânțarea vaginală risca să expună bebelușii la streptococul periculos din grupul B.
În viitor ar putea fi posibil să se administreze bebelușilor cezarieni un cocktail de bacterii bune la naștere, astfel încât relația lor cu lumea microbiană să înceapă pe calea cea bună.
„Aceștia sunt gândaci care ne sunt dedicați nouă și noi le suntem dedicați lor”, a spus Dr. Lawley.
„Interesul meu principal este – care sunt gândacii care se transmit de la mamă la copil? Nu este un accident, aceste insecte sunt profund evoluate împreună cu oamenii.
„Asta este ceea ce vrem să înțelegem și să păstrăm – această formă de rudenie între mamă și copil.”
Ce ar trebui să facă femeile însărcinate?
Dr. Alison Wright, vicepreședintele Colegiului Regal al Obstetricienilor și Ginecologilor, a declarat că descoperirile au fost revoluționare, dar nu ar trebui să descurajeze femeile să facă cezariană.
A spus ea: „În multe cazuri, cezariana este o procedură care salvează vieți și poate fi alegerea potrivită pentru o femeie și copilul ei.
„Rolul exact al microbiomului la nou-născut și ce factori îl pot schimba sunt încă nesigure, așa că nu credem că acest studiu ar trebui să descurajeze femeile să facă cezariană.”
Să-l urmăriți pe James pe Twitter.