În cele mai bune cazuri, intervenția chirurgicală poate fi un proces generator de nervi și de anxietate. Intervenția chirurgicală de reconstrucție nervoasă pentru a repara o leziune nervoasă traumatică (cum ar fi o leziune a plexului brahial) sau paralizia unui membru cauzată de o infecție virală (de exemplu, enterovirusul EV-D68) poate fi stresantă atât pentru minte, cât și pentru corp, la fel ca și procesul de recuperare îndelungat. Discutarea din timp a procesului de recuperare și a așteptărilor noastre cu furnizorii noștri de servicii medicale poate ajuta la reducerea stresului general și a anxietății și poate contribui la îmbunătățirea calității vieții noastre.
Obiectivul reconstrucției nervoase este de a restabili treptat funcția și mobilitatea membrului afectat. În timp, pacienții cu rezultate de succes vor putea reveni la un stil de viață zilnic activ. Mulți pacienți se simt anxioși în timp ce așteaptă să vadă semnele unei recuperări reușite. Cu toate acestea, este important să înțelegeți că rezultatele nu vor fi văzute imediat! Recuperarea este un maraton și nu un sprint: gândiți-vă în termeni de luni și ani, nu de zile și săptămâni. Amintiți-vă că nivelurile ridicate de anxietate și stres au fost legate de o vindecare mai lentă – gestionarea stresului și a anxietății face diferența!
Atunci ce se întâmplă de fapt în timpul construcției nervoase și de ce durează atât de mult timp recuperarea? În timpul reconstrucției nervoase, nervii donatori sănătoși sunt recoltați dintr-o altă parte a corpului dumneavoastră și conectați la nervul (nervii) deteriorat(i). În timp, fibrele nervoase sănătoase cresc din locul în care au fost conectate la nervul deteriorat, pe toată lungimea acestuia, până la locul în care nervul și mușchiul se întâlnesc și comunică la nivelul plăcii terminale neuromusculare. Acest lucru înseamnă că noile fibre nervoase sănătoase care cresc prin nervul deteriorat trebuie, de asemenea, să crească în mușchiul afectat pentru a realiza o conexiune de succes. Odată ce conexiunea dintre nerv și mușchi a fost realizată, aceasta trebuie să se dezvolte și să se maturizeze înainte ca mușchiul să poată pâlpâi din nou la viață pentru a restabili funcția și mobilitatea membrului afectat.
Nervii sănătoși tind să se vindece cu o rată de 1 inch pe lună. Rețineți că timpul de recuperare va depinde de câtă distanță trebuie să parcurgă nervul în creștere. Creșterea cu succes a nervului până la placa terminală neuromusculară poate dura până la 6-12 luni după operație. După această perioadă, maturizarea nervului și recuperarea inițială a mușchilor poate dura 12-18 luni. Amintiți-vă că organismul nostru lucrează din greu la vindecare înainte ca orice recuperare electrică să poată fi chiar detectată în fibrele nervoase în creștere!
Ce putem face în timp ce organismul nostru direcționează energia către creșterea noilor fibre nervoase? Participarea activă la kinetoterapie pe tot parcursul acestui proces ajută la menținerea nervilor în funcțiune, astfel încât corpul dvs. să știe să
- păstreze conexiunea vie și sănătoasă
- brăzdați mușchiul astfel încât să poată fi folosit din nou în viitor.
S-ar putea să nu simțiți ce se întâmplă sau chiar să nu observați schimbări de la o zi la alta sau chiar de la o săptămână la alta, dar aveți încredere că vindecarea are loc chiar dacă nu o puteți vedea.
Mulți factori pot avea un impact asupra ratei de vindecare, inclusiv vârsta, starea generală de sănătate, stresul, respectarea planului de tratament, consumul de alcool/substanțe/tabac și chiar somnul. La un moment dat, cel mai probabil veți simți momente sau perioade scurte de anxietate, frustrare, descurajare, lipsă de speranță, furie, nerăbdare și tristețe, printre alte sentimente. În cazul în care aceste sentimente persistă mai mult de 2 săptămâni, discutați cu profesionistul dumneavoastră de tratament de sănătate mintală sau cu medicul dumneavoastră de familie.
În fiecare persoană se recuperează într-un ritm diferit – acest lucru este normal și este de așteptat. Doar pentru că nu simțiți sau nu vedeți că recuperarea are loc, nu înseamnă că nu are loc deloc. Înainte de a vă simți copleșit, discutați cu sistemul dvs. de sprijin, faceți activități care vă ajută să vă gestionați emoțiile și nivelul de stres și concentrați-vă pe ceea ce funcționează și pe ceea ce vă face recunoscător în fiecare zi. Este în regulă să vă distrageți atenția cu activități sănătoase, să vă consultați cu echipa de tratament și, poate, să luați în considerare posibilitatea de a găsi consiliere în domeniul sănătății mintale sau sprijin de la egal la egal pentru a vă ajuta în procesul de recuperare.
Să fiți liniștit: recuperarea este un proces de lungă durată. Consultați-vă întotdeauna furnizorul dumneavoastră medical și echipa de tratament cu privire la orice preocupare pe care o aveți în legătură cu accidentul și procesul de recuperare. Discutați cu echipa dvs. de tratament despre obiectivele dvs. pentru operație și recuperare. Ascultați și rămâneți conștienți de ce rezultate sunt așteptate la ce momente de timp. Acest lucru ne menține motivați să rămânem implicați în terapiile fizice, să ne respectăm planurile de tratament și să fim mai fericiți cu revenirea treptată a funcționării și mobilității membrului nostru pe care sperăm că într-o zi îl vom putea folosi din nou.
Schneider K. Rancy, BA este asistent de birou și de cercetare clinică la Hospital for Special Surgery. Ca parte a echipei de cercetare din cadrul Serviciului de Mână și Extremități Superioare, el efectuează cercetări privind fixarea fracturilor de radius distal, modelele de artrită degenerativă și inflamatorie a încheieturii mâinii, procedurile de salvare pentru reconstrucția încheieturii mâinii și rezultatele motorii pe termen lung după reconstrucția nervilor și a plexului brahial.
Zoe A. Landers, LCSW, este asistent social clinic licențiat la Centrul pentru leziuni ale plexului brahial și ale nervilor traumatici (CBPTNI), care evaluează și facilitează tratamentul pentru pacienții cu leziuni ale plexului brahial care se confruntă cu factori de stres psihologic și psihosocial în urma leziunilor. Dna Landers a participat în mod activ la cercetări cu echipa multidisciplinară a CBPTNI pentru a dezvolta o înțelegere mai profundă a impactului psihosocial și psihologic al leziunilor de plex brahial. Rezultatele acestei cercetări au fost prezentate la conferințe majore de ortopedie a mâinii și a membrelor superioare.