Efectul Coriolis

Introducere

Efectul Coriolis cu devierea maselor de aer

Datorită rotației Pământului, masa de aer se curbează în raport cu suprafața Pământului. În emisfera nordică, acest efect face ca aerul să devieze spre dreapta față de direcția de mișcare a aerului, iar în emisfera sudică devierea aerului se face spre stânga față de direcția de mișcare a aerului. Acest lucru se numește efect Coriolis. Din cauza rotației Pământului, un punct aflat la ecuator se mișcă mai repede decât un punct aflat la o latitudine mai mare. Ambele puncte fac o rotație completă în timpul unei zile, dar punctul de la ecuator trebuie să parcurgă o distanță mai mare. Din acest motiv, punctul de la ecuator se mișcă mai repede. Aerul care se deplasează spre nord sau spre sud, îndepărtându-se de ecuator spre poli, se mișcă mai repede decât pământul de sub el, iar aerul se curbează în raport cu suprafața pământului.

Pentru o derivare a accelerației Coriolis vezi articolul Accelerația Coriolis

Spirala Ekman

Spirala Ekman

Spirala Ekman este o consecință a efectului Coriolis. Atunci când apele de suprafață se deplasează sub acțiunea vântului, ele târăsc cu ele straturile mai adânci. Fiecare strat de apă este deplasat prin frecare de stratul mai puțin adânc și fiecare strat mai adânc se deplasează mai încet decât stratul de deasupra sa. Devierea curentului de suprafață are un unghi de 45°. Acest lucru creează o spirală numită spirala Ekman. La o adâncime de 100 de metri, apa curge în direcția opusă față de curentul de suprafață. Transportul net de apă este perpendicular (90°) pe direcția inițială a vântului și aceasta este direcția efectivă a fluxului de curent.

Accelerația Coriolis Coriolis și mișcarea mareelor în mările de platou

• Pentru alte articole ale acestui autor, vezi Categorie:Articole de Töpke, Katrien
• Pentru o prezentare generală a contribuțiilor acestui autor, vezi Special:Contribuții/Ktopke

.