Diferența dintre bacteriile heterotrofe și autotrofe

ADVERTISMENTE:

A. Bacteriile heterotrofe (Heterotrofe):

Ele sunt cele mai abundente în natură. Ele nu-și sintetizează propria hrană, ci depind de alte organisme sau de materia organică moartă pentru hrană. Pot fi paraziți, saprofiți sau simbionți.

(a) Paraziți:

ADVERTISMENTE:

ADVERTISMENTE:

Vive pe alte organisme numite gazde, de la care își procură hrana. De exemplu, Streptococcus, Clostridium, Mycobacterium tuberculosis etc. Paraziții care cauzează boli se numesc agenți patogeni.

(b) Saprofite:

Sunt principalii descompozitori din natură. Își obțin hrana din detritus, adică din materii organice moarte, prin fermentație (descompunerea anaerobă a carbohidraților), putrefacție (descompunerea anaerobă a proteinelor) și descompunere (descompunerea aerobă a compușilor organici).

(c) Simbionți:

ADVERTISMENTE:

Vive în asociație simbiotică cu alte plante pentru beneficii reciproce. Câteva specii de Rhizobium, cum ar fi R. leguminosarum, trăiesc în nodulii radiculari ai plantelor leguminoase, formând o relație simbiotică intimă. Bacteriile fixează azotul atmosferic pentru plante și, în schimb, primesc protecție. Escherichia coli trăiește în intestinul uman ca și comensal. Se hrănește cu materiile nedigerate, controlează creșterea bacteriilor putrefacte și produce vitaminele B și K. Prezența E. coli în rezervele de apă indică contaminarea cu ape uzate.

B. Bacteriile autotrofe (autotrofe):

Sintetizează propria hrană organică din substanțe anorganice (CO2 și hidrogen donor) Bacteriile autotrofe sunt de două tipuri:

(i) fotoautotrofe (fotosintetice) care utilizează energia luminoasă și

(ii) chemoautotrofe (chemosintetice) care utilizează energia chimică.

(i) Bacteriile fotoautotrofe (fotoautotrofe):

Utilizează energia solară pentru sinteza propriei lor hrană. Aceste bacterii sunt anaerobe, care pot fi violete sau verzi. Bacteriile purpurii posedă pigmentul bacterioclorofilă localizat în membranele tilacoidelor, în timp ce bacteriile verzi posedă bacteriofitină (clorofila clorobium) localizată în interiorul unor mici saci numiți clorozomi.

Fotoautotrofele realizează fotosinteza anoxigenă în care apa nu este folosită ca putere reducătoare. În schimb, pentru obținerea puterii reducătoare se folosesc compuși sulfuroși, cum ar fi hidrogenul sulfurat (H2S), hidrogenul gazos (H2), tiosulfații (Na2S203) sau unii compuși organici. Cele mai multe fotoautotrofe trăiesc în apropierea fundului iazurilor și lacurilor, unde sulful redus sau alți compuși sunt în abundență și conținutul de oxigen este foarte scăzut.

ADVERTISMENTE:

(ii) Bacterii chemoautotrofe (chemoautotrofe):

Nu au pigment fotosintetic și, prin urmare, utilizează energia chimică pentru a reduce CO2 în hrană organică. Energia chimică este obținută din oxidarea anumitor substanțe chimice, cum ar fi amoniacul, nitriții, metanul, monoxidul de carbon, hidrogenul molecular, sărurile de fier, sulful și compușii de sulf (de exemplu, bacteriile nitrificatoare Nitrosomonas, Nitrobacter, bacteriile denitrificatoare Bacillus denitrificans, bacteriile sulfuroase Thiobacillus thiooxidans, bacteriile de fier, bacteriile de hidrogen).

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.