După un public informat, care cunoaște factorii de risc pentru cancerul oral, comunitatea stomatologică este prima linie de apărare în depistarea precoce a bolii. Incluzând atât generaliștii, cât și specialiștii, există peste 100.000 de dentiști în SUA, fiecare dintre ei văzând între 8 și 15 pacienți pe zi. Dacă includeți acei pacienți care vin la un cabinet și consultă pe altcineva în afară de dentist, cum ar fi igienistul, numărul de vizite ale pacienților este semnificativ mai mare. Asociația Dentară Americană afirmă că 60% din populația SUA consultă un dentist în fiecare an. Simpla efectuare a unor teste „oportuniste” de depistare a cancerului în rândul populației existente de pacienți care vizitează zilnic un cabinet stomatologic ar oferi zeci de mii de oportunități de a depista cancerul oral în stadii incipiente. Unul dintre obiectivele noastre este de a iniția un efort în cadrul comunității stomatologice pentru a face un screening agresiv tuturor pacienților care le vizitează cabinetele. În același timp, lansăm o campanie de sensibilizare a publicului. Această campanie este menită să sensibilizeze publicul cu privire la cancerul oral și să insufle în mintea publicului necesitatea unui screening anual pentru această boală. Pentru a spori eforturile profesioniștilor, lansăm în ianuarie 2018 o campanie „Verifică-ți gura”, care va încuraja oamenii ca, între vizitele stomatologice la domiciliu, în fiecare lună, să facă o autoexaminare a gurii lor, căutând lucruri noi, care par anormale și care persistă. Acest lucru va duce apoi la auto-referirea la un medic stomatolog sau la un medic de familie pentru evaluarea zonei suspecte și diagnosticarea definitivă a ceea ce este. A fost creat un site web dedicat, www.checkyourmouth.org, care are un videoclip simplu cu instrucțiuni privind autoexaminarea, pentru ca toată lumea să înceapă cu ușurință. Ideea autoexaminării nu este nouă, iar în cazul altor tipuri de cancer care se pretează la această idee, cum ar fi melanomul și cancerul de sân, ideea examinărilor la domiciliu a avut beneficii uriașe. Cancerul oral ar trebui să aibă același impact odată ce adoptarea ideii a avut loc de către un segment suficient de mare al populației. Este suficient să ne uităm la impactul testului PAP anual, al mamografiei și al examenului de prostată, pentru a vedea cât de eficient poate contribui un public conștient și implicat la depistarea precoce, atunci când este asociat cu o comunitate medicală motivată. Comunitatea stomatologică trebuie să își asume același rol de lider dacă se dorește coborârea cancerului oral de pe locul nemeritat pe care îl ocupă ca ucigaș.
Studii publicate (Horowitz et. al. în două studii la zece ani distanță) arată că, în prezent, mai puțin de 15-25% dintre cei care vizitează un dentist în mod regulat raportează că au făcut un screening pentru cancerul oral. Cel mai frecvent, atunci când se face, acesta este realizat de către RDH în cabinet și nu de către medic. RDH-urile sunt calificate să facă aceste depistări și să aducă zonele suspecte în atenția medicului din cabinet pentru o examinare mai amănunțită și, eventual, pentru proceduri suplimentare de diagnosticare, cum ar fi biopsia. Acest procent scăzut de pacienți supuși screening-ului este regretabil, dacă ne gândim că, din punct de vedere istoric, cele mai mari progrese în combaterea majorității cancerelor au fost obținute prin creșterea gradului de conștientizare și prin campanii agresive orientate spre depistarea precoce. În prezent, este un lucru obișnuit să se facă anual un frotiu PAP pentru cancerul de col uterin, o mamografie pentru a verifica dacă există cancer de sân sau un examen PSA și un examen rectal digital pentru cancerul de prostată. Aceste eforturi de depistare au fost posibile ca urmare a creșterii gradului de conștientizare a publicului cu privire la valoarea depistării cancerelor în cele mai timpurii stadii de dezvoltare, combinate cu tehnologii eficiente de efectuare a examinărilor. Cancerul oral nu este diferit. De fapt, este potențial mai ușor să se obțină conformitatea publică pentru depistarea cancerului oral, deoarece, spre deosebire de multe alte proceduri de depistare a cancerului, nu este necesară nicio tehnică invazivă pentru a-l căuta, nu implică niciun disconfort sau durere și este foarte puțin costisitor să vă examinați gura pentru a depista semnele timpurii ale bolii. Educarea publicului cu privire la factorii de risc care duc la apariția cancerului oral și dezvoltarea conștientizării publicului sunt responsabilități primare ale comunității stomatologice.
Este important ca atât persoanele private, cât și membrii comunității stomatologice, să realizeze că o vizită la dentist nu mai este vorba despre o plombă, o coroană sau o curățare amânabilă, ci este de fapt o chestiune de viață și de moarte. Examinările dentare, atunci când sunt efectuate în mod corespunzător și care includ un screening pentru cancerul oral, vor salva vieți. Dacă sunteți un profesionist din domeniul stomatologic, vă încurajăm să deveniți membru al fundației și să vă asociați cu noi în acest efort de a crește numărul de examinări anuale care se fac. Vă rugăm să verificați în cadrul zonei de medicină dentară a site-ului nostru, unde se discută această problemă din perspectiva managementului cabinetului și unde puteți găsi resurse care să vă ajute în încorporarea unui program cuprinzător de screening pentru cancer în cabinetul dumneavoastră.
Descoperire și diagnosticare
În mod istoric, a fost dificil să se determine ce țesuturi anormale din gură sunt demne de îngrijorare. Adevărul este că o persoană obișnuită are în mod obișnuit condiții existente în gură care imită aspectul modificărilor precanceroase și al cancerelor foarte timpurii ale țesuturilor moi. Un studiu a stabilit că dentistul mediu vede 3-5 pacienți pe zi care prezintă anomalii ale țesuturilor moi, dintre care majoritatea sunt de natură benignă. Chiar și cele mai simple lucruri, cum ar fi ulcerele apoase, herpesul simplex, herpesul labial, rana lăsată de mușcarea accidentală a părții interioare a obrazului sau punctele dureroase de la un aparat protetic sau o proteză prost montată, toate, la o primă examinare, au asemănări cu leziuni periculoase. Unele dintre aceste afecțiuni provoacă disconfort fizic, altele sunt nedureroase. Întrebarea este care dintre ele merită să se acționeze și care suportă să fie privite și așteptate?
A existat o tendință de a supraveghea aceste zone pe o perioadă îndelungată pentru a determina dacă sunt periculoase sau nu. Din nefericire, această filozofie duce la o situație în care o leziune periculoasă poate continua să prospere și să crească până la un cancer în stadiu ulterior, greu de vindecat. Orice rană, decolorare, indurație, țesut proeminent, iritație, răgușeală, care nu se rezolvă de la sine într-o perioadă de două săptămâni, cu sau fără tratament, ar trebui să fie considerată suspectă și demnă de o examinare mai amănunțită sau de o trimitere la un specialist. Pe lângă o vizită de rutină la cabinetul stomatologic pentru examinări periodice, este responsabilitatea pacientului să fie conștient de schimbările din mediul său oral. Atunci când apar aceste schimbări, trebuie să fie aduse în atenția unui medic stomatolog calificat pentru examinare. Profesionistul de medicină dentară trebuie să fie la curent cu baza de cunoștințe necesare pentru a face un diagnostic corect și să fie competent în procedurile de screening adecvate pentru a identifica cancerul oral.
Cum să știți dacă ați avut un screening adecvat pentru cancerul oral
Există două aspecte distincte, descoperirea și diagnosticul. Descoperirea este rezultatul unui examen vizual și manual amănunțit. Un protocol pentru un screening complet al cancerului oral apare în altă parte în această secțiune a site-ului web. Acesta include o examinare vizuală sistematică a tuturor țesuturilor moi ale gurii, inclusiv o extensie manuală a limbii pentru a examina baza acesteia, o palpare bimanuală a podelei gurii și o examinare digitală a marginilor limbii și a ganglionilor limfatici din jurul cavității bucale și din gât. Noi mijloace de diagnosticare, inclusiv lumini, coloranți și alte tehnici, încep să apară pe piață. Deși pot face procesul de descoperire mai eficient, este încă posibil să se facă o examinare cuprinzătoare printr-un proces vizual și tactil adecvat, fără dispozitive auxiliare.
Click aici pentru informații suplimentare despre screening
După ce au fost detectate țesuturile suspecte, singurul mod în care se poate face un diagnostic definitiv de cancer oral este prin biopsie. În timp ce unele teste de diagnosticare salivară și teste de markeri biologici au devenit disponibile pe piața stomatologică, nicio organizație majoră de patologie nu le-a aprobat, iar acestea au ajuns la vânzare prin intermediul unui protocol de standarde de laborator care evită supravegherea și aprobarea FDA pentru comercializare. Până când eficacitatea lor nu va fi aprobată de o organizație majoră de patologie sau de FDA, fundația nu va fi un susținător al acestor teste și nu le considerăm alternative adecvate la histopatologia convențională de laborator. Având în vedere numărul mare de anomalii tisulare pe care un dentist le întâlnește zilnic, nu este logic, nici practic, ca fiecare dintre acestea să fie biopsiat. Prima întrebare care poate ajuta la determinarea anomaliei care merită o examinare mai atentă este de cât timp este prezentă afecțiunea suspectă? Orice afecțiune care a existat timp de 14 zile sau mai mult fără rezolvare ar trebui să fie considerată suspectă și demnă de proceduri de diagnosticare suplimentare sau de trimitere. În mod cert, este cunoscut faptul că două dintre cele mai răspândite leziuni care imită cancerul oral sunt ulcerațiile herpetice simplex și ulcerațiile aftoase, fiecare dintre acestea rezolvându-se de la sine în aproximativ 10-14 zile. Poate că această propoziție ar trebui subliniată, deoarece unul dintre cele mai frecvente diagnostice primare primite cu pacienții trimiși la un departament de patologie oncologică al unei mari universități este „o leziune herpetică/aftoasă atipică” Acestea se dovedesc prea frecvent a fi carcinoame cu celule scuamoase, care au fost sub observație…. timp de mai multe luni.
O descriere detaliată a citologiei prin periaj, și a biopsiei bucale prin periaj.
Rețineți că acest sistem de recoltare a citologiei prin periaj nu este conceput pentru a furniza tipul de informații, în special arhitectura celulară, care ar fi obținute printr-o biopsie prin puncție sau incizională. Dar va oferi un răspuns la întrebarea dacă există sau nu malignitate, printr-o procedură rapidă, minim invazivă și puțin costisitoare. În cazul în care se obțin rezultate pozitive prin acest sistem, biopsia cu periuță trebuie să fie urmată de o procedură de biopsie convențională pentru confirmare. Argumentul în favoarea biopsiei prin periaj este acela că elimină așteptarea și urmărirea unei leziuni suspecte, în timp ce aceasta se transformă dintr-un cancer localizat în stadiu incipient, extrem de tratabil și vindecabil, într-o tumoare malignă în stadiu tardiv, care pune viața în pericol. Identificarea pozitivă a cancerelor orale în cele mai timpurii stadii, are ca rezultat cel mai bun prognostic de supraviețuire pe termen lung.
Crearea conștientizării, descoperirea prin screening, diagnosticarea sau trimiterea pentru diagnosticare și, atunci când este cazul, trimiterea către medicină pentru tratament. Când vine vorba de cancerul oral și de salvarea de vieți, acestea sunt principalele responsabilități ale comunității stomatologice. Acesta este cancerul stomatologiei. Cel mai important pas în reducerea ratei de mortalitate din cauza cancerului oral este descoperirea timpurie. Niciun grup nu are o oportunitate mai bună de a avea un impact decât membrii comunității dentare.
Începeți astăzi un dialog cu pacienții dumneavoastră. Chiar dacă a vorbi despre cancer cu ei este dificil, există mecanisme în jurul acestui subiect.
.