Oligarhia este un cuvânt care în limba noastră desemnează un tip de formă de guvernământ caracterizat prin faptul că puterea este exercitată de un grup foarte restrâns de indivizi care, în mod normal, au același rang social și economic.
De asemenea, merită menționat că acest concept este folosit și pentru a se referi la un grup de oameni de afaceri sau de oameni care au avere și care tind să se grupeze și să acționeze în comun pentru a-și apăra interesele și bunurile.
Originea acestei forme de guvernare datează din Grecia Antică, unde s-a născut ca o deformare a unei alte forme de guvernare: aristocrația.
Este de menționat că în acele vremuri aristocrația grupa cei mai capabili indivizi pentru a guverna, în timp ce, atunci când acest sistem a început să devieze, perpetuându-se prin descendența de sânge, cei care conduceau guvernul nu mai erau cei mai buni și mai capabili, ci proprietarii de resurse economice. Astfel a apărut conceptul de oligarhie.
În oligarhie, mobilitatea claselor sociale nu este nicidecum acceptată.
Filosoful atenian Platon a fost unul dintre numeroșii autori clasici care au vorbit despre oligarhie, citând, de exemplu, domnia celor Treizeci de Tirani din orașul său. A fost numită astfel deoarece era compusă din treizeci de magistrați care și-au asumat puterea absolută după războiul peloponesiac, succedând formei democratice de guvernământ și impunând una oligarhică.
Între timp, un individ care este membru al oligarhiei va fi numit oligarh.
Istoric, oligarhul a fost zugrăvit ca un individ milionar, care nu ține cont de etică sau morală, pentru că, la nevoie, este capabil să se implice în acte de corupție și violență pentru a-și păstra statutul și care își folosește resursele economice pentru a exercita presiuni politice asupra oricui ar fi, pentru a-și afirma interesele, pe de o parte, și pentru a-și extinde și mai mult averea, pe de altă parte.
Ideologia politică de stânga a fost, în mod tradițional, principalul adversar al oligarhiei la nivel mondial.
La polul opus acestei forme de guvernare se află democrația, care, după cum se știe, este forma de guvernare care atribuie puterea supremă poporului, care prin mecanisme de participare directă acordă putere și legitimitate reprezentanților săi.
Democrația este forma de guvernare care atribuie puterea supremă poporului, care prin mecanisme de participare directă acordă putere și legitimitate reprezentanților săi.
Democrația este forma de guvernare care atribuie puterea supremă poporului, care prin mecanisme de participare directă acordă putere și legitimitate reprezentanților săi.