Cel mai important curent din Pacificul de Sud este curentul Humboldt (numit după naturalistul german Alexander von Humboldt, care l-a descoperit și l-a studiat), cunoscut și sub numele de curentul din Peru, care urmărește coasta Americii de Sud de la Valdívia (un oraș din sudul Chile) până la Capul Branco spre nord. Este menținut de vânturile care bat constant dinspre sud și sud-est, care suflă pe coastele sud-americane, provocând o diferență de nivel a apei mării. Caracteristica principală a acestui curent este temperatura scăzută, cuprinsă între 15 ºC și 19 ºC, datorată remontării apelor reci de pe fundul mării, este, de asemenea, un curent cu salinitate scăzută, iar culoarea sa verde contrastează cu albastrul apei din jur. Are o mare influență asupra vremii din nordul Chile și sudul Peru, temperatura scăzută a curentului reducând precipitațiile în aceste zone, făcându-le aride. Uneori, în timpul verii, curentul Humboldt este întrerupt, în șanțul său nordic, de un curent care se îndreaptă spre sud, urmând coasta Peru până la 15º latitudine sud. Acest curent se numește El Niño și determină dispariția temporară a apelor reci de pe coastă, creând precipitații puternice în Peru. În apropierea ecuatorului, apele curentului Humboldt se îndreaptă spre vest, amestecându-se cu cele ale curentului ecuatorial sudic care traversează Pacificul până în Asia. O ramură a acestui curent cald se îndreaptă spre sud și trece pe lângă coasta Australiei orientale(unde devine curentul Australia) și se amestecă în sudul Pacificului cu deriva antarctică rece.
.