Eseurile narative evocă emoții în cei care le citesc. În calitate de autor al unui eseu narativ, sarcina dvs. este nu numai să oferiți o relatare factuală a unui eveniment profund personal, ci și să transmiteți cititorilor dvs. care au fost urmările acelui eveniment – și trebuie să faceți acest lucru într-un mod care să le lase cititorilor dvs. ceva de valoare. Ați putea chiar să vă gândiți să vă începeți narațiunea prezentând publicului dumneavoastră o întrebare la care să mediteze în timp ce citește restul lucrării. Doar asigurați-vă că oferiți un răspuns sau un fel de legătură cu întrebarea în declarația dvs. de încheiere.
Reține eseul în 3 ore
Scrierea unei narațiuni necesită, cel puțin într-o anumită măsură, un mic grad de capacitate de povestire. Într-o lucrare narativă tipică, autorul povestește o experiență personală și împărtășește nu doar ceea ce s-a întâmplat, ci și care a fost rezultatul general sau lecția învățată.
Pentru a scrie eseul cu succes, scriitorul trebuie să fie capabil să exprime în mod clar de ce povestea are valoare.
Există multe școli de gândire diferite atunci când vine vorba de cea mai bună practică pentru a scrie eseuri narative, cu toate acestea, puține sunt la fel de simple ca Metoda în cinci pași pentru scrierea narațiunilor descriptive. Urmând această metodă, oricine scrie un paragraf narativ, de exemplu, studenții universitari, ar urma consecutiv cele cinci procese de mai jos.
- Brainstorming
Etapa inițială este, fără îndoială, cea mai importantă. În faza de conceptualizare, scriitorilor li se cere să apeleze la experiențe din trecut care se corelează cu tema lucrării. Exemple de subiecte ar putea fi „scrieți despre depășirea unei temeri” sau „scrieți despre reluarea unei prietenii”. Atunci când alegeți o experiență pe care să o împărtășiți, fiți conștienți de faptul că până și evenimentele aparent nesemnificative au potențialul de a constitui un paragraf narativ superior dacă sunt semnificative pentru dumneavoastră – vorbim cu pasiune despre lucrurile de care suntem conectați emoțional!”
După ce v-ați hotărât asupra unui subiect, investiți timp pentru a vă scrie amintirea evenimentelor potrivite și reamintiți-vă cât mai multe detalii. Nu uitați să includeți data, momentul din an, persoanele care au fost prezente, obiectele importante etc. Crearea unei cronologii pentru narațiune va ajuta detaliile și firul povestirii să curgă cu ușurință.
- Elaborarea formei narative
Înainte de a crea exemplarul final, folosiți schița creată anterior pentru a realiza un exemplar preliminar. Acesta este momentul în care trebuie să dați cu adevărat viață poveștii dumneavoastră.
- Sesizările narative care sunt scrise la persoana întâi sunt adesea cele mai bine primite. Folosirea descriptorului „eu” va ajuta la implicarea cititorului prin crearea iluziei de imediatețe.
- Amintiți-vă rolul de povestitor – nu vă zgârciți la micile detalii. Cititorul nu a fost acolo, el are nevoie ca dumneavoastră să zugrăviți o imagine clară a momentului exact așa cum s-a întâmplat. Nu lăsați nicio piatră neîntoarsă.
- Cel mai bun mod de a începe un eseu este cu o afirmație care provoacă la reflecție sau punând o întrebare la care oricine vă citește relatarea să se gândească în timp ce continuă să vă citească lucrarea narativă.
- Ajutați-vă pe adjective și cuvinte descriptive care creează vizualizări clare. Este datoria dumneavoastră să vă implicați cu cititorii dumneavoastră. Conectați-vă cu ei – nu le spuneți doar ce s-a întâmplat, explicați-le cum s-a întâmplat. Luați în considerare această propoziție: „Când m-a părăsit, m-am simțit ca și cum inima mea ar fi fost ruptă în bucăți. Întreaga mea lume s-a spulberat.” Aceasta are mult mai multă semnificație decât dacă scriitorul ar fi spus pur și simplu: „Am fost trist că m-a părăsit”.
- Apelează la abilitatea ta naturală de a povesti pentru a crea un text care să fie atât informativ, cât și captivant – dar nu uita că un eseu narativ NU este o povestire și, prin urmare, nu ar trebui să fie scris ca atare. Acesta trebuie să fie autentic și convingător.
Citește și: Citește: Alegeți cel mai bun serviciu de scriere de eseuri ieftine de la scriitori de top.
- Revizuirea
Când revizuiesc un eseu narativ, scriitorii vor citi, modifica și reformata lucrarea lor cu obiectivul principal de a crea cel mai bun proiect posibil. Atunci când vă revizuiți eseul, luați în considerare următoarele:
- Este eseul scris într-un mod care nu numai că este ușor de citit și de înțeles, dar are și sens pentru publicul mediu?
- Îl implic pe cititor în relatarea experienței mele? Ar trebui ca definiția scrierii mele să aibă mai multe detalii sau sunt atât de multe detalii încât risc să-mi derutez cititorii?
- Sunt alegerile mele de cuvinte informative sau descriptive?
- Am reușit să transmit cu succes mesajul general? Este cititorul capabil să înțeleagă legătura dintre eveniment și semnificația întregului eveniment?
Când încercați să definiți un eseu narativ, amintiți-vă că depinde de dumneavoastră să determinați când este cel mai bun moment pentru a dezvălui importanța evenimentului sau a experienței. Unii aleg să stabilească această legătură în paragraful inițial, în timp ce alții pot opta pentru o dezvăluire mai culminantă, mai aproape de final. Există beneficii pentru ambele variante: Dezvăluirea de la început îl ajută pe cititor să înțeleagă mai bine povestea pe măsură ce aceasta avansează, în timp ce așteptarea până la sfârșit îl va lăsa pe cititor cu mai multe motive de reflecție.
- Editing
Aceasta este partea din proces în care vă veți reciti narațiunea și veți corecta orice greșeli de gramatică sau ortografie. Poate fi util să cereți altcuiva să vă recitească lucrarea pentru a vă oferi o viziune nouă înainte de a livra produsul final.
- Crearea exemplarului final
Datorită naturii personale a unui eseu narativ, împărtășirea acestuia cu cititorii poate fi descurajantă, dar aproape întotdeauna merită. Considerați feedback-ul primit ca făcând parte dintr-o experiență de învățare neprețuită.
Ce este un eseu narativ
Un eseu narativ este exact așa cum sună – un eseu care spune o poveste. Totuși, nu orice poveste, eseurile narative sunt experiențiale, circumstanțiale, personale și întotdeauna factuale.
Eseurile narative necesită ca autorul să facă apel la experiențe personale care au legătură cu subiectul ales sau atribuit și să transmită clar cititorului ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat și de ce acel eveniment a fost semnificativ și relevant.
Formatul narativ
Iată câteva sfaturi și tehnici pentru crearea unui eseu narativ de nota 10.
- Când este scris în format narativ, eseul trebuie să includă toate componentele cheie ale unei povești bune – aceasta include introducerea, intriga, profilurile personajelor relevante, cadrul, punctul culminant și concluzia.
- Eseul trebuie să aibă un punct relevant. Cititorul trebuie să înțeleagă legătura dintre subiect și poveste.
- Trebuie să scrieți concis și dintr-un punct de vedere clar. Folosirea descriptorului „eu” ajută la o mai bună implicare a cititorului.
- Utilizați un limbaj clar și concis. Apelați la cuvinte sau fraze descriptive (ați putea găsi aceste exemple descriptive online) care să stârnească un răspuns emoțional pentru a-l face pe cititor să se simtă ca și cum ar face parte din poveste.
- Utilizați un format organizat. Eseul dvs. trebuie să aibă o introducere clară, paragrafe din corp care să fie nu numai secvențiale, ci și de tranziție și un final care să lase cititorului ceva la care să se gândească.
Structura eseului narativ
Ca toate celelalte tipuri de eseuri, un eseu narativ necesită o schiță funcțională care să detalieze în mod clar toate părțile lucrării și ce puncte cheie sunt necesare.
Există trei părți principale în structura unui eseu narativ. Acestea sunt: introducerea, corpul și concluzia.
Introducere:
- Cârligul
- Declarația tezei
- O descriere clară a motivului pentru care subiectul este semnificativ
Corp:
- O prezentare generală a cadrului, a contextului etc.
- Toate persoanele cheie implicate
- Un fel de prefigurare
- Începutul evenimentului
- Accentuarea
- Accentuarea
- Rezolvarea sau finalul
Concluzia:
- Care a fost morala poveștii?
- Cum a fost semnificativ evenimentul?
- Care este apelul la acțiune?
Citește și:
Citește și: Ce este un apel la acțiune? Cele mai bune recenzii ale celor mai bune servicii de redactare a eseurilor pentru studenți.
Exemple de formate narative & Sfaturi
- Întotdeauna începeți un eseu narativ fie cu o întrebare, fie cu un fapt verificabil, fie cu o definiție a scrierii, fie cu un citat celebru sau cu un alt fapt relevant și provocator.
- Încercați să evocați toate cele cinci simțuri în scrisul dumneavoastră. Ce ați auzit? Ce ați văzut? Ce ați mirosit, etc.
- Evitați să folosiți argoul.
- Încercați să fiți cât mai descriptiv posibil.
- Utilizați o structură variabilă a propozițiilor pentru a atrage cititorul și a-l menține interesat.
- Descris întotdeauna evenimentele în ordine cronologică. Nu numai că acesta este cel mai simplu mod de a spune o poveste, dar este întotdeauna cel mai simplu mod de a vă asigura că cititorii dvs. nu sunt confuzi sau nu pierd detalii importante.
- Utilizați cuvinte de tranziție pentru a descrie ce s-a întâmplat și când.
Eseurile narative sunt modalități distractive și interesante de a transmite experiențe personale, totuși, ele nu sunt „povestiri scurte” și nu ar trebui să fie scrise ca atare. Narațiunile, deși sunt descriptive și capabile să creeze conexiuni emoționale, trebuie să fie întotdeauna veridice și relevante. Cele mai bune narațiuni îl vor lăsa pe cititor cu ceva la care să se gândească.
Crearea și respectarea unei schițe, precum cea menționată mai sus, vă va ajuta să creați un eseu narativ bine pus la punct și de înaltă calitate. Invocați un eveniment semnificativ sau o amintire specială din trecutul dumneavoastră și exersați scrierea unuia astăzi.
Citiți următorul articol și răspundeți la întrebarea „Ce este o lucrare de cercetare?”.
.