Îmi pare rău că îți sparg bula, Pat Robertson, dar feminismul nu este echivalent cu ura pentru bărbați. Feminismul este pur și simplu credința și dorința ca toate genurile să fie tratate în mod egal. Dacă ești genul care are mai multă încredere într-o definiție de dicționar, iată:
Feminismul este apărarea drepturilor femeilor pe baza egalității dintre sexe.
Pentru început, să disecăm această neînțelegere. De ce anume cred oamenii că feministele urăsc bărbații?
Și în continuare, putem aborda: Cum schimbăm această narațiune?
„Feministele radicale” au fost mult timp o parte a culturii noastre și, din păcate, au dominat mass-media. Este mai probabil să auziți despre Valerie Solanas, femeia care l-a împușcat pe Andy Warhol, decât despre orice altă feministă.
Similară cuvântului, misoginie (ura față de femei), ura față de bărbați are un cuvânt: Misandrie. Valeria Solanas este cea mai cunoscută pentru misandria sa extremă din cartea sa, Scum Manifesto.
Scrisă și publicată în 1968, manuscrisul a stabilit misiunea organizației sale: Societatea pentru Tăierea Bărbaților. Aceasta a primit multă atenție din partea mass-media, creând o imagine negativă a feministelor în ochii publicului larg. Feministele individuale ca ea ar putea urî bărbații, dar asta nu vorbește în numele tuturor feministelor.
În centrul feminismului însuși se află acest obiectiv: egalitatea pentru toate genurile. Nu doar pentru femei.
Aceleași feministe nu abordează și/sau nu sunt dispuse să abordeze problemele bărbaților
Cât de mult mă doare să recunosc, este adevărat. Există o mulțime de probleme legate de gen cu care se confruntă bărbații – una dintre ele este probabilitatea crescută a băieților de a fi implicați în violență. Cercetările au arătat că băieții au o probabilitate de 11 ori mai mare de a fi implicați în acte de violență într-o situație dificilă, în comparație cu de patru ori în rândul fetelor.
„Cămășile de forță de gen”(stereotipul conform căruia băieții sunt agresori și fetele sunt slabe) sunt dăunătoare atât pentru băieți, cât și pentru fete.” – The Global Early Adolescent Study
Dacă inegalitatea de gen afectează ambele sexe, atunci vă puteți întreba de ce unele feministe nu sunt dispuse să le abordeze. Cum rămâne cu bărbații? Și cum rămâne cu persoanele trans*? (Asteriscul înseamnă că este un termen umbrelă pentru multe identități queer). Iată de ce: femeile au fost de partea victimelor în ceea ce privește inegalitatea de gen de-a lungul istoriei. Mișcarea femeilor sufragiste este încă proaspătă în istoria noastră. Feministele sunt îngrijorate că, dacă se concentrează pe problemele bărbaților în inegalitatea de gen, se va muta accentul înapoi pe bărbați și departe de femei, ratând întregul scop al mișcării.
Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că feministele nu susțin problemele bărbaților. Feminismul atrage adesea atenția asupra tuturor tipurilor de probleme bazate pe gen. Multe feministe sunt pro-incluziune. Feminismul luptă împotriva convingerilor patriarhale conform cărora bărbații nu pot sau nu ar trebui să exprime emoții, altfel vor fi etichetați drept „slabi”. Feministele sunt, de asemenea, susținători puternici ai comunității LGBTQ+ și susțin mișcarea Black Lives Matter.
Vrem ca toată lumea să fie ascultată, indiferent de genul, sexualitatea, rasa, etc.
Bărbații sunt speriați de mișcare
În primul rând, este important de menționat că nu toți bărbații sunt speriați de bărbați. Dar adevărul crud este că unii sunt. În primul rând, ei se tem de egalitate pentru că aceasta înseamnă să renunțe la avantajul și puterea pe care le dețin în prezent asupra femeilor. Aparent, „bărbații adevărați” nu sunt feministe.
În urma punctelor anterioare, feminismul reprezintă toate genurile, așa că bărbații nu au niciun motiv să feat mișcarea. Acest lucru merită repetat pentru că este incredibil de important.
A fost o parte atât de înnăscută a istoriei
Suntem atât de obișnuiți cu dezechilibrul de gen încât ni se pare că întotdeauna a fost așa.
Nu a fost așa.
Dominanța masculină nu este starea naturală a societății. Pe măsură ce agricultura s-a răspândit în urmă cu aproximativ 12.000 de ani, a avut loc o schimbare de putere: bărbații au devenit un simbol al forței, iar proprietatea a fost transmisă pe linie masculină. Ca urmare, majoritatea culturilor au adoptat un sistem patriarhal.
Dominația masculină nu este starea naturală a societății.
De atunci, prejudecăți inconștiente au fost modelate pentru a pune bărbații pe un piedestal. Acum, simplul gând al unei lumi în care bărbații și femeile sunt tratați în mod egal este considerat utopic. Dar ar trebui să fie considerat normal! În timp ce modificările legislative oferă un pas în direcția cea bună, schimbările reale vor fi făcute doar atunci când societatea își va schimba modul de gândire..