Obiectiv: În mediul prespitalicesc nu este întotdeauna fezabil să se obțină citiri ale tensiunii arteriale (TA) din partea superioară a brațului. Acest studiu a fost realizat pentru a compara TA obținute de la antebrațele și brațele superioare ale subiecților, pentru a evalua utilitatea TA la antebraț ca substitut al TA standard.
Metode: Autorii au efectuat un studiu prospectiv, transversal, de conveniență, pe un eșantion de pacienți ambulatoriali de la urgențele universitare, în care fiecare subiect a avut determinări secvențiale ale TA la brațul superior stâng și la antebraț cu un monitor automat la triajul de la urgențe. Ordinea de măsurare a fost determinată de ziua săptămânii. De asemenea, au fost înregistrate date demografice și clinice. Principala măsură de rezultat a fost corelația dintre TA sistolică și diastolică a brațului superior și a antebrațului. Coeficientul de corelație Pearson și testul t al lui Student au fost utilizate pentru a analiza datele.
Rezultate: Au fost înrolați 151 de pacienți. Vârsta medie a fost de 35,3+/-15,7 ani; 40% au fost femei și 78% au fost de culoare albă. Tensiunea arterială sistolică medie a antebrațului și a brațului superior a fost de 129,8+/-20,7 mm Hg și 126,2+/-17,6 mm Hg (p = 0,002). TA diastolică medie a antebrațului și a brațului superior a fost de 80,7+/-14,5 mm Hg și 76,8+/-13,4 mm Hg (p<0,001). Corelațiile dintre TA sistolică și diastolică a antebrațului și a brațului superior au fost de 0,75 (p<0,001) și 0,72 (p<0,001). Diferențele dintre TA sistolică și diastolică a antebrațului și a brațului superior au fost în limita a 20 mm Hg la 86% și, respectiv, 94% dintre pacienți.
Concluzie: TA la antebraț este un predictor destul de bun al TA standard la brațul superior la majoritatea pacienților. TA antebraț poate fi utilizată atunci când măsurarea TA braț superior nu este fezabilă.