Clinical Recommendations for Patients with Underlying Medical Conditions: COVID-19

Updated 7/22/20

Pe baza informațiilor disponibile în prezent și a expertizei clinice, adulții în vârstă și persoanele de orice vârstă cu afecțiuni medicale subiacente grave par să prezinte un risc mai mare de îmbolnăvire gravă cu COVID-19. Într-un raport recent privind 7.162 de cazuri de COVID-19 confirmate în laborator în SUA, una sau mai multe afecțiuni medicale subiacente sau factori de risc au fost prezenți la 38% din totalul pacienților și la 78% dintre cei care au necesitat internarea la terapie intensivă.(1) Dintre cei 1.482 de pacienți spitalizați cu COVID-19, cele mai frecvent raportate afecțiuni au fost hipertensiunea (49,7%), obezitatea (48,3%), bolile pulmonare cronice (34,6%), diabetul (28,3%) și bolile cardiovasculare (27,8%).(2) A se vedea CDC: People with Certain Medical Conditions (Persoane cu anumite afecțiuni medicale) pentru mai multe informații despre afecțiunile de bază și riscul de îmbolnăvire severă de COVID-19.

În această pagină:
Afecțiuni cu risc ridicat
Alte afecțiuni medicale care pot crește riscul de îmbolnăvire severă
Sarcina
Recomandări clinice pentru furnizorii de servicii medicale

Afecțiuni cu risc ridicat

În general, riscul de îmbolnăvire severă de COVID-19 crește pe măsură ce înaintați în vârstă. Persoanele în vârstă de 50 de ani prezintă un risc mai mare decât persoanele de 40 de ani, iar persoanele de 60 de ani prezintă un risc mai mare decât persoanele de 50 de ani. Opt din 10 decese cauzate de COVID-19 în SUA au fost raportate la adulți cu vârsta de 85 de ani și peste; consultați CDC: Adulți în vârstă. În plus, persoanele de orice vârstă cu anumite condiții de sănătate subiacente prezintă un risc crescut de îmbolnăvire severă. Acestea pot include, dar nu se limitează la:

  • Boala cronică de rinichi
  • Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
  • Afecțiuni cardiace grave, cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă, boala cardiacă congenitală, cardiomiopatia, boala coronariană și hipertensiunea pulmonară
  • Diabet de tip 2
  • Afecțiuni imunocompromițătoare, cum ar fi un transplant de organe solide.
  • Obezitate, în special un indice de masă corporală >30
  • Dezordini ale hemoglobinei, cum ar fi boala celulelor secerătoare
  • Copii care sunt complexi din punct de vedere medical (de ex, care au afecțiuni neurologice, genetice, sau tulburări metabolice sau boli cardiace congenitale) prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire severă din cauza COVID-.19 decât alți copii

Alte afecțiuni medicale care pot crește riscul de îmbolnăvire severă

  • Atma (moderată până la severă) și alte afecțiuni pulmonare cronice, cum ar fi fibroza chistică sau fibroza pulmonară
  • Boala cerebrovasculară (afectează vasele de sânge și alimentarea cu sânge a creierului)
  • Hipertensiune arterială
  • Afecțiuni imunocompromițătoare, cum ar fi tratamentele pentru cancer, transplantul de măduvă osoasă, deficiențe imunitare, HIV sau SIDA (în special dacă sunt slab controlate), utilizarea unor doze mari de steroizi cronici sau a altor medicamente imunosupresoare
  • Afecțiuni neurologice, cum ar fi demența
  • Boala de ficat
  • Fumat
  • Talasemie (o afecțiune a sângelui)
  • Diabet de tip 1

Femeia gravidă

Femeile gravide pot prezenta un risc mai mare de îmbolnăvire severă din cauza COVID-.19. Un raport MMWR al CDC a sugerat că femeile gravide prezintă un risc mai mare de spitalizare din cauza COVID- 19 și de a necesita internare în terapie intensivă și ventilație mecanică.(3) Riscul de deces pare să fie același pentru femeile gravide și pentru femeile care nu sunt gravide. Femeile însărcinate ar trebui să fie consiliate cu privire la riscul posibil de îmbolnăvire severă din cauza COVID-19 și la măsurile de prevenire a infecției, cum ar fi limitarea interacțiunii cu alte persoane. Sunt necesare date suplimentare pentru a înțelege mai bine riscul pe care îl prezintă COVID-19 pentru femeile gravide. Lucrătoarele medicale însărcinate ar trebui să ia legătura cu superiorii lor și cu departamentele de sănătate ocupațională pentru a discuta măsurile de limitare a expunerii lor la pacienții suspectați sau confirmați cu COVID-19 în timpul procedurilor cu risc ridicat, cum ar fi cele care generează aerosoli; a se vedea Proceduri care generează aerosoli și pacienți cu COVID-19 suspectat sau confirmat (PDF). Pentru informații suplimentare privind COVID-19 și sarcina, vă rugăm să consultați Avizul Colegiului American al Obstetricienilor și Ginecologilor (American College of Obstetricians and Gynecologists Advisory) la ACOG: Clinical Guidance; Novel Coronavirus 2019 (COVID-19).

Recomandări clinice pentru furnizorii de servicii medicale

Pe baza datelor de la alte infecții respiratorii virale, cum ar fi gripa, COVID-19 poate provoca exacerbări ale bolilor pulmonare cronice, cum ar fi astmul moderat sau sever sau BPOC, și poate duce la îmbolnăviri grave. La pacienții cu boli cardiovasculare subiacente, infecția cu COVID-19 poate fi asociată cu leziuni miocardice și afectarea funcției cardiace(4).(4) Este important de reținut că nu toți pacienții pot prezenta simptome tipice de febră și tuse și, prin urmare, COVID-19 poate să nu fie suspectată inițial la pacienții care prezintă exacerbări ale bolilor cardiace sau pulmonare cronice.

  • Considerați testarea COVID-19 în următoarele situații, chiar dacă simptomele tipice (febră, tuse) sunt absente:
    • Insuficiență cardiacă decompensată acută.
    • Acutizări acute ale BPOC, FC sau FPI.
    • Acutizări ale astmului.
    • Boli la pacienții imunocompromiși, chiar dacă sunt ușoare.
    • Boli la pacienții cu vârsta ≥ 65 de ani și în special la cei ≥ 85 de ani.
    • Bolnăvire la pacienții care trăiesc în medii de îngrijire colectivă, cum ar fi centrele de îngrijire pe termen lung, instituțiile penitenciare și adăposturile pentru persoanele fără adăpost.
  • Probleme specifice legate de medicație:
      • Pentru pacienții cu astm sau BPOC, steroizii trebuie utilizați conform ghidurilor clinice standard, atât în managementul bolii cronice stabile, cât și pentru exacerbările acute.(5)
      • Până în prezent, nu există dovezi că inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) sau blocantele receptorilor de angiotensină (BRA) sunt asociate cu rezultate îmbunătățite sau adverse în COVID-19 și ar trebui să fie continuate la pacienții cărora le sunt prescrise în prezent pentru afecțiuni pentru care se știe că sunt benefice.(6,7)
    • Pacienții cu afecțiuni de bază cu risc ridicat ar trebui sfătuiți să solicite rapid asistență medicală dacă prezintă simptome de boală și ar trebui să practice distanțarea socială.
  • Ar trebui depuse toate eforturile pentru a optimiza terapia medicală pentru pacienții cu boli cronice slab controlate (cum ar fi diabetul, HIV).
  • Pacienții care fumează ar trebui să fie puternic încurajați să renunțe la fumat. Vizitați Quitting Tobacco pentru a afla mai multe despre resursele gratuite pentru a-i ajuta pe locuitorii din Minnesota să renunțe la fumat, mestecat și vaping.
  • Pentru întrebări clinice referitoare la pacienții cu COVID-19 suspectat sau confirmat, Centrul de apel clinic COVID-19 al CDC este disponibil 24 de ore din 24 la 770-488-7100.
  1. MMWR: Estimări preliminare ale prevalenței anumitor condiții de sănătate subiacente în rândul pacienților cu boala Coronavirus 2019 – Statele Unite ale Americii, 12 februarie-28 martie 2020
  2. MMWR: Spitalization Rates and Characteristics of Patients Hospitalized with Laboratory-Confirmed Coronavirus Disease 2019 – COVID-NET, 14 States, March 1-30, 2020
  3. MMWR: Characteristics of Women of Reproductive Age with Laboratory-Confirmed SARS-CoV-2 Infection by Pregnancy Status – Statele Unite ale Americii, ianuarie 22-iunie 7, 2020
  4. Guo T et al. Implicațiile cardiovasculare ale rezultatelor fatale ale pacienților cu boala Coronavirus 2019 (COVID-19). JAMA Cardiology, March 27, 2020 doi:10.10.1001/jamacardio.2020.1017
  5. ACAAI Statement of COVID-19 and Asthma, Allergy and Immune Deficiency Patients – 3-12-20
  6. HFSA/ACC/AHA Statement Addresses Concerns Re: Using RAAS Antagonists in COVID-19
  7. Fosbøl E et al. Association of Angiotensin-Converting Enzyme Inhibitor or Angiotensin Receptor Blocker Use with COVID-19 Diagnosis and Mortality. JAMA 2020;324(2):168-177. Doi:10.10.1001/jama.2020.11301

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.