Un pacient care are dureri de cap cât mai multe zile – cel puțin 15 zile pe lună – se spune că are cefalee cronică zilnică (CDH). Nefiind un tip specific de cefalee, CDH este mai degrabă un termen descriptiv aplicat la orice număr de tipuri de cefalee. Durerile de cap care pot apărea zilnic sau aproape zilnic includ:
- Cluster
- Hemicrania continua
- Ipotensiune intracraniană idiopatică
- Migrenă
- Tip de tensiune
- Mix de tipuri (cel mai frecvent migrenă și tensiune)
În timp ce durerile de cap de tip tensiune sunt cele mai frecvente CDH, acestea sunt relativ ușoare și tolerabile. Majoritatea cazurilor de CDH se încadrează într-una din cele două categorii, ambele legate de migrenă.
Cefaleea de suprautilizare a medicamentelor (rebound) este o CDH cauzată de utilizarea de către pacient a analgezicelor. Deși afecțiunea este frustrantă și invalidantă, este potențial vindecabilă.
Un tip de CDH extrem de dificil de tratat – și mult prea frecvent – este o migrenă transformată. Aceasta este o migrenă care, în timp, devine din ce în ce mai frecventă, se estompează până când există o durere de cap de fond continuă 24 de ore pe zi, cu simptome de migrenă suprapuse ocazional, mai severe. O migrenă transformată se comportă mai mult ca un sindrom de durere cronică decât ca o migrenă în ceea ce privește răspunsul său slab la medicamentele tipice pentru migrene. Unii cercetători cred că anii de migrene cronice și frecvente pot provoca cicatrici permanente sau alte modificări în creier, creând acest tip de CDH intratabil care ar putea să nu fie vindecabil. Deși nu există un „glonț magic” pentru astfel de cazuri, mulți pacienți pot fi gestionați eficient cu o varietate de tratamente pentru a reduce substanțial durerea și dizabilitatea.
Pentru că migrenele scăpate de sub control se pot transforma într-o CDH dificil de tratat, este foarte important să se stabilească un regim preventiv bun cât mai devreme în viață.
Peste 90 la sută dintre pacienții cu CDH au probleme psihiatrice coexistente, cel mai adesea anxietate sau depresie (sau ambele). Acest lucru face ca o afecțiune deja dificilă să fie și mai greu de tratat. În general, astfel de pacienți nu se vor îmbunătăți fără un fel de îngrijire psihiatrică coexistentă, consiliere, biofeedback sau altele asemenea. Din nefericire, puțini pacienți aleg să se supună acestui pas necesar pentru îmbunătățirea stării lor și reducerea dizabilității lor.