Un anevrism apare atunci când o parte din peretele unei artere slăbește, permițându-i acesteia să se umfle sau să se lărgească în mod anormal.
Cauzele anevrismelor sunt uneori necunoscute. Unii oameni se nasc cu ele. Ele pot fi, de asemenea, ereditare. O boală aortică sau o leziune poate provoca, de asemenea, un anevrism.
Un istoric familial de anevrism poate crește riscul de a dezvolta un anevrism. Alți factori de risc includ tensiunea arterială ridicată, colesterolul ridicat și consumul de tutun.
Anevrismele pot apărea în orice arteră, dar cele mai frecvente sunt:
- Anevrismul aortic apare în principala arteră care transportă sângele de la inimă către corp.
- Anevrismul cerebral apare într-o arteră a creierului.
- Anevrismul arterei popliteale apare în artera din spatele genunchiului.
- Anevrismul arterei mezenterice se produce în artera care alimentează cu sânge intestinul.
- Anevrismul arterei splenice se produce într-o arteră a splinei.
Învățați mai multe despre diferitele tipuri de anevrisme.
Simptome și diagnostic
Anevrismele se pot dezvolta de-a lungul mai multor ani și adesea nu prezintă simptome.
Dacă un anevrism se extinde rapid sau se rupe, simptomele pot varia în funcție de localizare și se pot dezvolta brusc. În funcție de localizarea anevrismului, simptomele pot include:
- Dureri de cap
- Dureri la nivelul abdomenului sau al spatelui
- Masă abdominală pulsatilă
- Culoarea albastră (cianoză) a extremităților inferioare
- Vârtej
- Schimbări ale vederii
- Confuzie
- Fatiga
- Hoarseness
- Dificultate la înghițire
- High-.respirație ascuțită
- Sufocare în gât
- Dureri în piept sau în partea superioară a spatelui
- Nausee și vărsături
- Senzație de moarte iminentă
- Șoc (tensiune arterială scăzută, ritm cardiac rapid, piele umedă, diminuarea gradului de conștientizare)
.
Medicul dumneavoastră poate folosi o angiogramă, o tomografie computerizată sau un test cu ultrasunete pentru a diagnostica un anevrism.
Tratament și prevenire
Un anevrism poate deveni o urgență medicală. Sunați la 911 sau la numărul local de urgență și solicitați asistență medicală imediată dacă dumneavoastră sau cineva pe care îl cunoașteți prezintă semne și simptome de anevrism.
Dacă ați fost diagnosticat cu un anevrism neîngrădit, colaborați cu medicul dumneavoastră pentru a monitoriza orice modificări ale anevrismului. Afecțiunea dumneavoastră poate necesita controale regulate, în funcție de mărimea și localizarea anevrismului.
Câteva anevrisme pot necesita o intervenție chirurgicală pentru a întări peretele arterei cu un stent. Atunci când anevrismul s-a umflat pe partea laterală a vasului de sânge, o procedură de clipsare sau de înfășurare poate închide zona.
Diminuați-vă riscul
Pentru a vă reduce riscurile de anevrism, mențineți un stil de viață sănătos pe tot parcursul vieții. Unii pași includ:
- Controlul tensiunii arteriale ridicate
- Consumul de alimente sănătoase
- Realizarea unei activități fizice regulate
- Încetarea fumatului sau a utilizării tutunului sub orice formă
.