Bronșita este o inflamație a căilor respiratorii ale plămânilor. Este cauzată de infecții, de fumatul țigărilor și de inhalarea poluanților din mediul înconjurător.
Cele mai frecvente simptome ale bronșitei sunt tusea și respirația șuierătoare. Tratamentul implică în primul rând ameliorarea simptomelor și, în cazurile de bronșită de lungă durată, minimizarea deteriorării căilor respiratorii.
Ce este bronșita?
Bronșita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni pentru care oamenii solicită sfaturi medicale. Ea poate fi o boală de scurtă durată (bronșită acută) sau o boală de lungă durată (bronșită cronică). Apare mai ales iarna, în special în timpul epidemiilor de gripă.
Infecția sau iritarea căilor respiratorii le declanșează inflamarea, îngustarea și secreția de mucus gros (flegma) care blochează căile respiratorii mici. Această cauză provoacă tusea caracteristică bronșitei, respirația șuierătoare și dificultăți de respirație. Tusea poate produce spută, care este flegma scuipată din plămâni. Aceasta este cunoscută sub numele de „tuse productivă” și este o încercare a organismului de a elimina mucusul care înfundă căile respiratorii.
În cazul bronșitei cronice, inflamația pe termen lung poate duce la deteriorarea permanentă și la îngustarea căilor respiratorii, ceea ce obstrucționează fluxul de aer care intră și iese din plămâni. Din acest motiv, bronșita cronică este considerată a fi un tip de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) care duce la înrăutățirea treptată a funcției pulmonare. Se estimează că cel puțin 15% dintre neozeelandezii cu vârsta de peste 45 de ani au BPOC, majoritatea cazurilor fiind legate de fumat.
Persoanele cu bronșită sunt mai susceptibile de a dezvolta pneumonie , care este o infecție gravă a plămânilor.
Cauze
Cea mai frecventă cauză a bronșitei acute este infecția virală (90% din cazuri), dar infecția bacteriană și iritanții din mediu sunt, de asemenea, cauze. Bronșita acută apare de obicei după ce s-a răcit sau a avut gripă. De asemenea, apare adesea cu sau după infecții din copilărie, cum ar fi rujeola, tusea convulsivă (pertussis) și difteria. Expunerea la fumatul pasiv al țigărilor în timpul sarcinii și în gospodărie este puternic legată de bronșita recurentă la sugari și copii.
Bronșita cronică poate rezulta dintr-o serie de episoade de bronșită acută. La alte persoane poate evolua treptat din cauza fumatului excesiv de țigări sau a respirației aerului contaminat cu alți poluanți de mediu, inclusiv expuneri la locul de muncă (profesionale). Pe lângă fumatul de țigară, lista substanțelor cauzatoare include praful de cărbune, ceața de ulei, praful de ciment, fumul de sudură, pulberile organice, gazele de eșapament ale motoarelor, fumul de incendiu și fumul de țigară la mâna a doua. Majoritatea persoanelor diagnosticate cu bronșită cronică au vârsta de 45 de ani sau mai mult.
Bronșita cronică a unei persoane se va înrăutăți probabil dacă aceasta contractează o infecție a căilor respiratorii, cum ar fi o răceală sau o gripă.
Semne și simptome
Simptomul cel mai evident al bronșitei acute este o tuse uscată de scurtă durată, care poate deveni o tuse productivă care produce spută albă sau galbenă. Pot fi prezente, de asemenea, wheezing și dificultăți de respirație. Ca în cazul oricărei infecții, pot apărea, de asemenea, febră, dureri în gât, frisoane, dureri și o senzație generală de oboseală și de stare de rău.
Copiii sub cinci ani au rareori o tuse productivă. În schimb, sputa este de obicei văzută în voma, iar părinții vor auzi adesea un sunet de zăngănit în piept.
Cele mai frecvente simptome ale bronșitei cronice sunt o tuse productivă recurentă sau persistentă, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație care se înrăutățesc treptat. Alte simptome includ oboseală, dureri de gât, congestie nazală și dureri de cap. Tusea severă poate provoca dureri în piept și cianoză, care este o colorație albastră/gri a pielii. Infecția recurentă a căilor respiratorii este, de asemenea, un semn al bronșitei cronice.
Pentru că multe dintre simptomele bronșitei cronice sunt similare cu cele ale altor afecțiuni pulmonare, este important ca un medic să fie consultat pentru un diagnostic corect.
Diagnostic
În bronșita acută, tusea durează de obicei între 10 și 20 de zile. Nu există teste specifice pentru bronșita acută, deși poate fi solicitată o radiografie toracică dacă se suspectează și o pneumonie. Pot fi necesare teste dacă există o tuse recurentă sau persistentă care sugerează astm sau bronșită cronică. Tusea pentru o perioadă mai mare de patru săptămâni se poate datora tusei convulsive (pertussis).
Bronșita cronică este definită ca tuse productivă timp de cel puțin trei luni pe an, timp de doi ani la rând. Un medic va discuta istoricul medical al unei persoane (inclusiv fumatul de țigări și inhalarea de substanțe toxice) și va face un examen fizic. Testele pot include o radiografie toracică, teste de expectorație și un test de spirometrie pentru a măsura funcția pulmonară. O parte importantă a diagnosticului este de a distinge bronșita cronică de alte afecțiuni pulmonare, cum ar fi astmul cronic și bronșiectazia.
Tratament pentru bronșita acută
Bronșita acută se va rezolva de obicei de la sine în câteva săptămâni, cu vindecarea completă a căilor respiratorii și revenirea la funcția completă. Prin urmare, scopul tratamentului este de a controla simptomele. Antibioticele nu sunt de obicei eficiente, deoarece majoritatea cazurilor de bronșită acută sunt cauzate de virusuri. Ele trebuie folosite numai dacă se suspectează puternic o infecție bacteriană sau dacă aceasta este confirmată prin teste.
Tratamentul bronșitei acute implică:
- Odihnă adecvată și aport de lichide
- Utilizarea medicamentelor disponibile la farmacie pentru ameliorarea durerilor musculare și a durerilor de cap, precum și pentru reducerea febrei
- Utilizarea antitusivei pentru tusea uscată (de ex. o tuse care nu produce spută), dar nu o tuse productivă
- Utilizarea expectorantelor pentru tusea productivă, pentru a ajuta la curățarea căilor respiratorii de spută
- Încetarea fumatului și evitarea altor iritanți din aer
- Utilizarea medicamentelor care deschid căile respiratorii obstrucționate la persoanele care au respirație șuierătoare asociată cu tusea sau care au la bază astm sau BPOC.
La copiii cu bronșită acută, ținta principală a tratamentului este controlul febrei și al durerilor, care poate fi realizat cu medicamente precum paracetamolul sau ibuprofenul din farmacie.
Persoanele predispuse la bronșită pot încerca să evite infecțiile, cum ar fi răcelile și gripele, prin:
- Spălarea și uscarea regulată a mâinilor
- Evitarea atingerii ochilor, nasului și gurii
- Evitarea contactului cu persoane care nu se simt bine
- Reducerea timpului petrecut în locuri aglomerate, în special în timpul sezonului de răceală și gripă
- Obținerea unui vaccin anual împotriva gripei și, eventual, a unui vaccin care protejează împotriva unor tipuri de pneumonie.
Tratament pentru bronșita cronică
Obiectivul principal al tratamentului pentru bronșita cronică este de a controla simptomele și de a preveni deteriorarea și îngustarea în continuare a căilor respiratorii. Cel mai eficient mod de a realiza acest lucru este renunțarea la fumat și evitarea inhalării de iritanți și toxine din mediu.
Educația și exercițiile fizice pot ajuta la menținerea funcției pulmonare și a calității vieții. Fizioterapia este utilă pentru a învăța cum să controlezi respirația pentru a evita dispneea și pentru a elimina flegma din plămâni.
Medicamentele utilizate în tratamentul bronșitei cronice includ:
- Bronhodilatatoare (amelioratoare) pentru a deschide căile respiratorii obstrucționate pentru a facilita respirația
- Corticosteroizi orali pentru a controla exacerbările acute ale bronșitei cronice
- Corticosteroizi inhalatori (prevenitori) pentru a preveni exacerbările acute ale bronșitei cronice
- Utilizarea unui bronhodilatator și a unui corticosteroid inhalat combinat pentru a controla tusea persistentă
- Antibiotice pentru a controla infecțiile pe termen scurt care provoacă agravarea simptomelor bronșitei.
Sprijin și informații
Pentru persoanele cu bronșită cronică, Asthma and Respiratory Foundation oferă informații utile despre BPOC și despre cum să o gestioneze, precum și link-uri către grupurile de sprijin pentru BPOC din întreaga țară.
Asthma and Respiratory Foundation NZ
Telefon: 04 499 4592
Email: [email protected]
Website: www.asthmafoundation.org.nz
Asthma and Respiratory Foundation NZ (2010). Ce este bronșita acută? (PDF). Wellington: Asthma and Respiratory Foundation New Zealand (Inc.). https://s3-ap-southeast-2.amazonaws.com/assets.asthmafoundation.org.nz/documents/What-Is-Acute-Bronchitis-Fact-Sheet.pdf
Asthma and Respiratory Foundation NZ (2010). Ce este bronșita cronică? (PDF). Wellington: Asthma and Respiratory Foundation New Zealand (Inc.). https://s3-ap-southeast-2.amazonaws.com/assets.asthmafoundation.org.nz/documents/What-Is-Choronic-Bronchitis-Fact-Sheet.pdf
Asthma and Respiratory Foundation NZ (Data neprecizată). Trăind cu BPOC (Pagină web). Wellington: Asthma and Respiratory Foundation New Zealand (Inc.). https://www.asthmafoundation.org.nz/your-health/living-with-copd Carolan, P.L. (2019). Bronșita pediatrică (Pagină web). Medscape Reference: Medicamente și boli. New York, NY: WebMD LLC. https://emedicine.medscape.com/article/1001332-overview
Jazeela Fayyaz, D.O. (2020). Bronșita (Pagină web). Medscape Reference: Medicamente și boli. New York, NY: WebMD LLC. https://emedicine.medscape.com/article/297108-overview
Ministerul Sănătății (2008). A Portrait of health – Key results of the 2006/07 New Zealand Health Survey (Raport PDF). Wellington: Ministerul Sănătății. http://www.health.govt.nz/system/files/documents/publications/portrait-of-health-june08.pdf
O’Toole, M.T. (Ed.) (2017). Bronșită. Mosby’s Dictionary of Medicine, Nursing & Health Professions (10th ed.). St Louis, MI: Elsevier.
Ultima revizuire: Octombrie 2020
.