12 tipuri de activități în sala de clasă pentru adulți | Exemple pentru a implica cursanții în sesiunile de formare

Ultima actualizare la 4 ianuarie 2021

Activitățile pe care le puteți desfășura în timpul sesiunilor de formare NU ar trebui să se limiteze doar la jocurile clasice de team building și icebreakers! Există alte 12 tipuri de activități de clasă pentru adulți pe care le puteți folosi și voi, iar aceste activități au fiecare un scop și un beneficiu diferit.

Așa că haideți să aruncăm o privire mai jos la tipurile de activități de clasă pe care le puteți folosi și să vedem câteva exemple.

Ce fel de activități puteți desfășura pentru a vă implica cursanții?

Cel mai bun mod de a-i implica pe cursanți și de a-i ajuta să rețină și să înțeleagă informațiile este să vă asigurați că ei participă activ.

Acum, nu doriți să le vorbiți tot timpul, ci doriți ca ei să contribuie activ într-un fel sau altul.

Pentru a face acest lucru, există multe tipuri de activități de clasă pe care le puteți folosi în clasele dumneavoastră sau în atelierele de formare, care sunt perfecte pentru învățarea adulților.

Șmecheria este să folosiți activitățile care sunt cele mai potrivite pentru obiectivul de învățare pe care încercați să îl atingeți și să folosiți o varietate de activități, pentru a implica cât mai multe stiluri de învățare posibil. Așadar, care sunt aceste 12 tipuri de activități?

1. Chestionare

Chestionarele sunt o modalitate amuzantă de a-i implica pe cursanți și există multe tipuri de chestionare pe care le puteți concepe, cum ar fi chestionarele cu alegere multiplă, cu răspunsuri adevărate/false sau de completat în alb.

Puteți să le cereți participanților să facă testele pe cont propriu sau le puteți cere să lucreze în grupuri și chiar să organizați un test ca o competiție, în care grupul care răspunde corect la cele mai multe întrebări câștigă.

Când concepeți un test, este important să îl păstrați simplu. Un chestionar ar trebui să destindă atmosfera, mai degrabă decât să se simtă ca un test.

Când să folosiți chestionarele: Chestionarele sunt utile atunci când doriți ca cursanții să revizuiască un subiect și, de asemenea, atunci când doriți să le verificați înțelegerea.

2. Grupurile Buzz

Grupurile Buzz sunt discuții scurte care se fac în perechi sau grupuri de cel mult trei persoane. Ele se numesc grupuri buzz pentru că, pe măsură ce participanții încep să vorbească, vor genera un zumzet în clasă cu discuțiile lor.

Puneți participanților o întrebare; cereți-le să rezolve o problemă sau să se pună de acord asupra unei definiții. Alte tipuri bune de întrebări pentru grupurile buzz includ să le cereți participanților să găsească asemănări și diferențe între concepte; să discute argumente pro și contra sau să discute opiniile participanților despre ceva.

Întrebarea trebuie să fie simplă și la obiect. Scrieți întrebarea undeva unde participanții o pot vedea cu ușurință, cum ar fi pe o tablă, pe un diapozitiv PowerPoint ppt sau pe un handout.

Grupurile Buzz sunt cele mai bune atunci când sunt scurte,așa că dați participanților dvs. până la 5 minute și încercați să vă limitați la acest interval de timp.

La sfârșit, cereți fiecărei perechi să raporteze răspunsurile lor la restul clasei și apoi le rezumați.

Când să folosiți grupurile Buzz: Grupurile Buzz sunt utile pentru a implica participanții care sunt timizi și nu se simt confortabil să lucreze cu grupuri mari. Ele sunt, de asemenea, bune pentru ca participanții să înceapă să reflecteze asupra unui subiect.

3. Snowballing

Aceasta este o continuare a grupurilor buzz și constă în combinarea grupurilor mici în grupuri mai mari.

Așa, de exemplu, după un grup buzz, cereți perechilor să se combine în grupuri de patru și să facă o activitate de urmărire a discuției pe care au avut-o în grupul buzz. Puteți apoi să cereți grupurilor de patru să se combine într-un grup de opt pentru o altă activitate ulterioară.

Când să folosiți Snowballing: Snowballing funcționează cel mai bine atunci când activitățile sunt conectate și se extind una pe alta. Puteți folosi snowballing atunci când doriți să vă ghidați participanții în dezvoltarea unui proiect, de exemplu.

4. Brainstormingul

Brainstormingul constă în încurajarea participanților să vină cu idei pentru a rezolva o problemă sau pentru a răspunde la o întrebare.

Brainstormingul se face rapid, deoareceparticipanții sunt încurajați să spună tot ceea ce le vine prima dată în minte. Scopul aici nu este calitatea, ci cantitatea. Ideile vor fi analizate și discutatemai târziu.

În timpul brainstormingului, ideile nu sunt judecateși în schimb este preferat fluxul de idei noi. Toate ideile sunt binevenite.

Puteți desfășura o sesiune de brainstorming cu întreaga clasă deodată, în timp ce scrieți răspunsurile, sau în grupuri, astfel încât fiecare grup să își scrie răspunsurile și apoi să le prezinte restului clasei pentru ca ideile să poată fi combinate sau îmbunătățite.

La final, se aleg cele mai utile idei.

Când să folosiți brainstormingul: Brainstormingul este foarte util pentru rezolvarea problemelor. De asemenea, puteți folosi o sesiune rapidă de brainstorming pentru a introduce un subiect nou, astfel încât participanții să vină mai întâi cu propria lor soluție înainte de a le explica subiectul.

5. Discuții și învățare în grup

Când introduceți o discuție, asigurați-vă că subiectul corespunde unuia dintre obiectivele de învățare ale cursului.

Pentru a fi utilă, o discuție trebuie să fie structurată și foarte concentrată.

Începeți o discuție cu o întrebare,iar apoi puteți avea o serie de întrebări ulterioare dacă este util să aprofundați mai mult un subiect, menținând în același timp concentrarea. De exemplu, pe măsură ce facilitați discuția, puteți pune întrebări de sondare, cum ar fi „Poți să spui ceva mai multe despre asta?”

Întrebarea trebuie să fie clară și concisă și să folosiți întotdeauna întrebări deschise. O întrebare închisă necesită doar un răspuns de tip da sau nu și nu duce la discuții interesante.

De exemplu, dacă întrebați „Este importantă munca în echipă?”, participanții pot răspunde doar da sau nu și acesta este sfârșitul discuției. Dacă, în schimb, întrebați: „De ce este importantă munca în echipă?”, ei vor detalia.

Dr. Valeria Lo iacono

De asemenea, întrebările bune sunt personale și/sau controversate. O întrebare personală cere participanților să își exprime opinia personală sau să povestească ceva ce au trăit.

Dacă doriți o discuție în profunzime, cereți participanților să lucreze în grupuri mici, deoarece grupurile mai mici îi încurajează pe toți să participe.

La sfârșitul activității, cereți fiecărui grupsă rezume discuția lor pentru restul clasei (pot nominaliza o persoană care să prezinte) și apoi reflectați cu întreaga clasă pentru a rezuma tot ceea ce au discutat toate grupurile.

Când să folosiți discuțiile: Discuțiile sunt utile atunci când doriți ca participanții să reflecteze la ceva în profunzime și pentru subiecte care implică atitudini și conștientizare, mai degrabă decât informații factuale.

6. Dezbateri

În timp ce o discuție încurajează participanții să coopereze și să exploreze un subiect, dezbaterile sunt competitive.Grupurile sau indivizii sunt puși unul împotriva celuilalt pentru a-și prezenta argumentele.

Există multe moduri în care puteți organiza o dezbatere, dar, la fel ca o discuție, o dezbatere trebuie să fie bine structurată. Dacă participanții nu sunt deja bine informați cu privire la argumentele pe un anumit subiect,oferiți-le un scenariu sau un studiu de caz pentru a dezbate.

Puteți cere participanților să dezbată în perechi sau în grupuri. După ce o pereche sau două grupuri de participanți dezbat, ceilalți participanți ascultă și iau o decizie la final cu privire la care argument a fost mai puternic.

O altă modalitate de a desfășura o dezbatere este de a cere fiecărei persoane sau grup aflat în taberele opuse să schimbe taberele la sfârșitul dezbaterii.

Când să folosiți dezbaterile: O dezbatere este utilă atunci când doriți ca cursanții să înțeleagă puncte de vedere alternative.

7. Prezentări

Prezentările constau în împărțirea participanților în grupuri mici și în a le cere să conceapă împreună o scurtă prezentare și să o prezinte în fața clasei.

Prezentarea poate fi produsă ca aresultat al unei cercetări sau pur și simplu ca rezultat al unei scurte discuții de grup.

Diferența dintre a cere participanților să împărtășească pur și simplu discuția lor cu restul clasei și a face o prezentare este că aceasta din urmă este mai formală.

Pentru o prezentare, participanții vin în fața sălii și fiecare persoană din grup predă pe rând o parte din prezentare.

În funcție de resursele și timpuldisponibil, ei pot folosi materiale vizuale, cum ar fi diapozitive PowerPoint sau o foaie de hârtie A1 sau pur și simplu pot vorbi în fața restului clasei.

Când să folosească prezentări: Acestea sunt foarte utile, bineînțeles, dacă predați abilități de prezentare, ca modalitate de exersare pentru participanți. Totuși, ele sunt bune și pentru predarea altor subiecte, ca o altă modalitate de a implica elevii în mod activ.

Pentru a face o prezentare, participanții trebuie să se concentreze cu adevărat asupra subiectului; ei trebuie să lucreze bine împreună și este o modalitate bună pentru ei de a-și însuși învățarea.

8. Joc de rol

Cu ajutorul jocului de rol, le dați participanților un scenariu și ei îl interpretează, fiecare participant jucând un rol diferit.

De obicei, jocurile de rol se desfășoară în grupuri de trei, în care doi participanți joacă câte un rol fiecare și un participant acționează ca observator (dacă clasa nu este divizibilă în trei, pot fi doi observatori). Puteți derula jocul de rol de mai multe ori pentru același grup, astfel încât participanții să poată schimba rolurile.

Când să utilizați jocul de rol: Jocul de rol este foarte util pentru orice tip de instruire care implică abilități interpersonale. De exemplu, este bun pentru a învăța cum să oferiți feedback, cum să gestionați conflictele și abilitățile de comunicare.

Alternativ, puteți avea doar un singur spectacol, cu un grup de participanți care joacă rolurile, în timp ce restul clasei observă.

9. Jocuri de formare pentru cursanți

Există multe jocuri pe care le puteți face pentru sesiunile de formare, prea multe pentru a le enumera aici. Am enumerat câteva jocuri în cartea noastră electronică „25 de activități de formare corporativă”, pe care o puteți consulta.

Jocurile sunt, de obicei, activități distractive care potimplica utilizarea de recuzită; ele pot fi competitive sau cel puțin pot prezenta o provocare și se fac, de obicei, în grupuri. Unele jocuri pot fi făcute stând josși altele în picioare sau în mișcare.

Când să folosiți jocuri pentru formarea în clasă: Puteți folosi jocuri la începutul unei sesiuni de formare pentru a permite participanților să se familiarizeze unii cu alții (așa-numitele ice-breakers), sau în timpul sesiunii, atunci când doriți să vă reenergizați participanții.

Există totuși câteva lucruri de care trebuie să fiți conștienți când vine vorba de folosirea jocurilor pentru formare.

În primul rând, fiecare joc trebuie să fie conectat la un obiectiv de învățare. A le cere participanților să facă jocuri la întâmplare care nu au nici o legătură cu subiectul poate fi contraproductiv (deoarece participanții se vor întreba care este scopul) și o pierdere de timp.

În al doilea rând, asigurați-vă că folosiți jocuri cu care toți participanții dvs. se simt confortabil, în funcție de variabile precum vârsta, sexul, cultura de apartenență și rolul la locul de muncă.

10. Activități de rezolvare a problemelor pentru cursanți

Rezolvarea de probleme constă în a oferi participanților o problemă de rezolvat, cum ar fi un scenariu care pune o problemă, o sarcină practică de rezolvat, un puzzle sau o enigmă.

Când să folosiți rezolvarea de probleme: Rezolvarea de probleme este utilă atunci când doriți să încurajați creativitatea; pentru subiecte practice care necesită implicare practică sau pentru subiecte științifice.

11. Studii de caz în planurile de lecție

Studiile de caz constau în scenarii practice, care reflectă o situație din viața reală în care sunt implicați oameni (nu trebuie să fie situații care s-au întâmplat cu adevărat, dar trebuie să fie credibile și realiste).

Mai degrabă decât să fie o activitate în sine, un studiu de caz este ceva ce poate fi folosit ca material pentru o altă activitate.

Când să folosiți studiile de caz: Studiile de caz sunt utile pentru a prezenta participanților scenarii care pot fi folosite pentru discuții, dezbateri, rezolvarea de probleme sau jocuri de rol.

Frumusețea studiilor de caz este că acestea oferă participanților exemple din viața reală, care pot fi relaționate și aduc un subiect în viață, făcându-l relevant.

12. Punerea de întrebări

Punerea de întrebări nu este o activitate ca atare, dar este un instrument foarte important pentru ca un formator să implice participanții.

În loc să explicați o idee direct participanților dumneavoastră, conduceți-i la acea idee punându-le întrebări. Nu contează dacă dau răspunsuri greșite, deoarece îi veți ghida și le veți explica conceptul mai târziu.

Important este ca accentul să fie pus pe înțelegere, mai degrabă decât pe simpla cunoaștere a unui lucru.

Așa că, de exemplu, dacă predați abilități de prezentare, în loc să le explicați imediat care sunt principalele calități ale unei bune prezentări, întrebați-i pe participanți „Care credeți că sunt cele mai bune trei calități ale unui bun prezentator?’.

De asemenea, puteți pune o serie de întrebări pentru a aprofunda un subiect.

De asemenea, puteți pune întrebări participanților dumneavoastră după ce ați abordat un subiect, ca o modalitate de a verifica dacă au înțeles.

Când să folosiți întrebări: De fiecare dată când introduceți un subiect nou și ori de câte ori doriți să întăriți învățarea participanților sau să le testați înțelegerea.

Idee bonus: Utilizarea elementelor vizuale

Puteți utiliza elementele vizuale ca punct de plecare pentru o altă activitate. De exemplu, puteți folosi imagini sau videoclipuri pentru a începe o conversație. De asemenea, le puteți cere participanților să producă elemente vizuale ca activitate.

De exemplu, le puteți cere să deseneze o imagine pentru a exprima un concept, să deseneze o diagramă sau să facă o fotografie (în funcție de situație).

Un alt tip de element vizual pe care le puteți cere participanților să îl deseneze este o hartă mentală. Hărțile mentale sunt o modalitate utilă de a separa un subiect în subteme sau de a privi același subiect din diferite puncte de vedere.

Următoarele două file modifică conținutul de mai jos.

• Bio
• Ultimele postări

Dr Valeria (Lo Iacono) Symonds

Valeria este implicată în educație de peste 16 ani. Ea a predat în Marea Britanie la Universitatea din Bath și la Universitatea Metropolitană din Cardiff (unde și-a obținut doctoratul), pe lângă faptul că a lucrat ca cercetător la Universitatea Exeter. În plus, Valeria are câțiva ani de experiență în care a lucrat, de asemenea, cu Ofsted și Universitatea Cardiff în roluri de conducere & este fondatoarea Symonds Training.

Ultimele postări de Dr. Valeria (Lo Iacono) Symonds (vezi toate)

• 7 sfaturi pentru o cultură incluzivă la locul de muncă – Exemple de incluziune & Cele mai bune practici – 26 martie, 2021
• 7 Learning and Development Trends for 2021 and in the Future for the Training Industry – 6 martie 2021
• Stress Management Training Course Materials – 27 februarie 2021

Sharing is caring!