Setea noastră nestăvilită de explorare spațială și de împingere a limitelor științei ne va face să mergem mai departe în sistemul nostru solar și dincolo de el atât timp cât va exista omenirea.
Iată câteva dintre viitoarele misiuni spațiale ambițioase care ne vor ajuta să înțelegem însăși structura Universului, să transportăm oameni și resurse către și de pe Pământ și să inspirăm următoarea generație de oameni de știință din domeniul spațial:
Telescopul spațial James Webb (JWST)
Telescopul spațial James Webb: A meritat așteptarea (YouTube/James Webb Space Telescope (JWST)Operator: NASA, ESA & CSA
Lansare: Martie 2021
Obiectivele misiunii: Cele patru instrumente în infraroșu ale telescopului vor căuta primele galaxii formate după Big Bang, vor determina modul în care au evoluat galaxiile, vor observa formarea stelelor din primele etape, vor măsura proprietățile fizice și chimice ale sistemelor planetare, inclusiv ale sistemului nostru solar, și vor investiga potențialul de viață în aceste sisteme.
La ce să ne așteptăm: La fel ca și telescopul spațial Hubble dinaintea sa, ne putem aștepta să vedem imagini magnifice de la JWST, dar la o dimensiune de aproape șapte ori mai mare, vom putea vedea mai adânc în Universul nostru și mai îndeaproape corpurile cerești din propriul nostru sistem solar.
Spre deosebire de Hubble, care măsoară lumina vizibilă, ultravioletă apropiată și infraroșie apropiată, JWST se concentrează pe spectrul infraroșu mediu și lung, ceea ce înseamnă că va putea penetra mai bine praful și norii pentru a studia obiectele mai slabe și mai reci.
Funcționarea la aproximativ -230°C înseamnă că propriile emisii în infraroșu ale telescopului nu vor afecta semnalul primit de la țintă, iar prin orbitarea în jurul punctului Lagrange 2 se va deplasa în jurul Soarelui cu aceeași viteză ca și Pământul, oferind un mediu stabil pentru observații.
- Platforma Orbitală Lunară-Gateway: următoarea stație spațială va orbita în jurul Lunii
- Chang’e 4: cum ne vorbește modul în care modulul de aterizare al Chinei ne vorbește de pe partea îndepărtată a Lunii
Laser Interferometer Space Antenna (LISA)
Operator: ESA
Lansare: 2034
Obiectivele misiunii: În urma testării cu succes a misiunii LISA Pathfinder, LISA își propune să detecteze și să măsoare undele gravitaționale produse de sistemele binare compacte și de fuziunile de găuri negre supermasive.
La ce să ne așteptăm: Undele gravitaționale sunt ondulațiile în spațiu-timp pe care Albert Einstein le-a prezis în teoria sa a relativității generale.
A fost nevoie de aproape 100 de ani pentru ca acestea să fie confirmate de detectorul LIGO aici pe Pământ, dar misiunea LISA va folosi trei sateliți măsurați cu precizie în jurul a 2.5 milioane de km între ei, care vor putea detecta unde gravitaționale mult mai slabe, cu semnale mai mici de 20 picometri (mai mici decât un atom) pe o distanță de un milion de kilometri.
De aici vom putea determina mai multe despre natura și localizarea găurilor negre, precum și testarea riguroasă a teoriilor lui Einstein.
Breakthrough Starshot
Breakthrough Starshot Animation (Full) (YouTube/Breakthrough)
Operator: Breakthrough Initiatives
Lansare: În jurul anului 2036
Obiectivele misiunii: Să trimită o navă spațială către Alpha Centauri, sistemul nostru stelar vecin, într-o călătorie care va dura doar 20 de ani.
La ce să ne așteptăm: Anunțată în 2016, misiunea sună ca un lucru de SF pur.
Breakthrough Initiatives este un grup din care fac parte personalități precum răposatul Stephen Hawking și Mark Zuckerberg și va lansa 1.000 de mici nave spațiale cu pânze de lumină, numite StarChips, pe o distanță de 4.000 de kilometri.37 ani-lumină către Alpha Centauri cu o viteză de 15-20% din viteza luminii, folosind lasere de pe Pământ.
Misiunea speră să testeze posibilitatea călătoriilor spațiale ultra-rapide și va zbura pe lângă Proxima Centauri b, o exoplanetă aflată în zona locuibilă a sistemului stelar.
ExoMars 2020
Operator: ESA & Roscosmos
Lansare: 2020
Obiectivele misiunii: Să descopere dacă a existat vreodată viață pe Marte
La ce să ne așteptăm: Prima etapă a misiunii, Trace Gas Orbiter, a ajuns deja pe orbită în jurul Planetei Roșii și se află în căutarea metanului și a altor gaze, care sugerează prezența unor compuși organici, în atmosferă.
Etapa 2 este un rover care va ateriza în 2020 și va fora la doi metri sub suprafața marțiană, înainte de a analiza eșantioane într-un laborator de la bord în căutarea compușilor organici.
Se speră că, la această adâncime, orice materie organică bine conservată va fi la adăpost de radiațiile dure de la suprafața planetei, datorită atmosferei subțiri.
Prospector 1
Prospectarea resurselor de asteroizi – Deep Space Industries (YouTube/DeepSpaceIndustries)
Operator: Deep Space Industries (DSi)
Lansare: Cândva în anii 2020
Obiectivele misiunii: Exploatarea comercială a asteroizilor
La ce să ne așteptăm: Deși este încă departe de a fi confirmată, DSi plănuiește să trimită Prospector 1 pe un asteroid din apropiere și să îi evalueze aptitudinea de a extrage materiale prețioase. Apoi va ateriza pe asteroid, creând astfel prima bază comercială a omenirii pe un alt corp ceresc.
Toate acestea sunt pregătiri pentru o misiune mult mai măreață, care constă în construirea unui nou tip de navă spațială care va exploata asteroidul la scară industrială, iar apoi va aduce recolta pe orbita Pământului.
Compania speră că, fiind un proiect comercial mai degrabă decât unul guvernamental, va putea reduce timpul total de la începutul până la finalizarea misiunii.
JUpiter ICy moons Explorer (JUICE)
JUICE – Explorarea sateliților înghețați ai lui Jupiter (YouTube/Airbus Defence and Space)
Operator: ESA
Lansare: 2022
Obiectivele misiunii: Să colecteze observații detaliate ale lui Jupiter și a trei dintre cei mai mari sateliți ai săi, Ganymede, Callisto și Europa.
La ce să ne așteptăm: Când exploratorul va ajunge în sistemul jovian, în 2030, obiectivul său principal este de a înțelege condițiile care ar fi putut duce la crearea unor medii locuibile pe sateliții lui Jupiter, în special pe Ganymede.
JUICE va furniza, de asemenea, prima sondare a subsolului lui Enceledus, care măsoară grosimea minimă a celor mai recente regiuni active.
OSIRIS-REx
Misiunea OSIRIS-REx de returnare a eșantioanelor de asteroizi a NASA (YouTube/NASA Goddard)
Operator: NASA
Lansat: 8 septembrie 2016
Întoarcerea preconizată: Septembrie 2023
Obiectivele misiunii: Să readucă pe Pământ o mostră de rocă de pe asteroidul Bennu.
La ce să ne așteptăm: Misiunea ORISIS-REx a ajuns la Bennu în decembrie 2018 și în prezent petrece un an analizând asteroidul pentru a găsi locuri potrivite pentru prelevarea de probe. Odată găsit, un braț robotic va petrece doar cinci secunde pentru a colecta eșantioane înainte de a-și începe călătoria de doi ani și jumătate înapoi pe Pământ.
Științii speră că misiunea va putea să ne ajute să înțelegem sistemul solar timpuriu, precum și pericolele și resursele obiectelor din apropierea Pământului. Ei vor studia, de asemenea, efectul Yarkovsky, în care asteroidul absoarbe lumina solară și își schimbă direcția pe măsură ce pierde această energie prin căldură, ceea ce ar putea să îl pună pe curs de coliziune cu Pământul.
Square Kilometer Array
Descoperind necunoscutul: cel mai mare radiotelescop din lume (YouTube/Square Kilometre Array)
Operator: Un proiect global cu 12 țări membre, cu sediul în Jodrell Bank, Marea Britanie
Lansare: 2020
Obiectivele misiunii: Să creeze cel mai sensibil radiotelescop din lume, abordând o gamă largă de întrebări cosmice.
La ce să ne așteptăm: Rețeaua enormă de antene amplasate în deșerturile din Africa de Sud și Australia va fi de 50 de ori mai sensibilă decât Telescopul spațial Hubble, ceea ce va ajuta la testarea teoriei relativității lui Albert Einstein, la măsurarea efectului cauzat ipotetic de energia întunecată și la descoperirea mai multor lucruri despre structura la scară largă a cosmosului.
Dar aceasta este doar prima fază, care reprezintă doar 10% din dimensiunea totală. Faza 2 va fi suficient de sensibilă pentru ca noi să putem vedea până la 300.000 de ani după Big Bang și, probabil, să putem capta semnale radio slabe de la orice potențială civilizație extraterestră.
Cursa spațială modernă
Opening Space (YouTube/Blue Origin)
Operator: Blue Origin, SpaceX și Virgin Galactic, printre alții
Lansare: În curs de desfășurare
Obiectivele misiunii: Să furnizeze vehicule spațiale reutilizabile capabile să transporte în mod fiabil oameni și resurse în și din spațiu.
La ce să ne așteptăm: Cursa spațială modernă se desfășoară deja cu viteză de război în acest moment și abia trece o lună fără ca SpaceX să anunțe aterizarea cu succes a unei rachete reutilizabile sau fără ca Virgin Galactic să se strecoare tot mai aproape de a livra turiști în spațiu.
Marea problemă este costul, deoarece, în prezent, doar opt turiști au vizitat spațiul cosmic, costând între 20 și 40 de milioane de dolari de fiecare dată, dar această sumă ar putea fi redusă masiv cu ajutorul vehiculelor reutilizabile și a unui transport mai eficient, Virgin Galactic oferind bilete pentru un preț relativ mizerabil de 250.000 de dolari.
După ce această tehnologie reutilizabilă va fi perfecționată, ea va deschide calea spre lansarea de echipaje cu echipaj uman pe Lună sau Marte, și chiar mai departe.
Parker Solar Probe
Operator: NASA
Lansată: 12 august 2018
Cea mai apropiată apropiere de Soare: 2025
Obiectivele misiunii: Să furnizeze noi date despre Soare pentru a măsura și prognoza cu mai multă acuratețe vântul solar și efectul pe care vremea spațială îl va avea asupra vieții pe Pământ.
La ce să ne așteptăm: Sonda Parker Solar Probe (fostă Solar Probe Plus) este construită pentru a rezista la căldura intensă de 1.377°C a Soarelui, pe măsură ce îl „atinge” de la o distanță de șase milioane de kilometri, de șapte ori mai aproape decât orice altă navă spațială dinaintea sa.
După ce va ajunge acolo, ne va ajuta să răspundem de ce coroana Soarelui este mai fierbinte decât suprafața Soarelui și de ce avem vânt solar. De asemenea, se va deplasa cu 200 km/s, ceea ce îl va face cel mai rapid obiect creat vreodată de om.
.