10 fapte despre Dicționarul Webster pentru Ziua Dicționarului

16 octombrie este Ziua Mondială a Dicționarului, marcând ziua de naștere a marelui lexicograf american Noah Webster. Născut în Hartford, Connecticut, în 1758, Dicționarul american al limbii engleze în două volume al lui Webster a fost cel care i-a câștigat cu adevărat locul în istoria lingvistică și reputația de cel mai important lexicograf al limbii engleze americane. Pentru a marca această ocazie, iată 10 fapte despre dicționar, fără de care Ziua Dicționarului nu ar exista.

1. NU A FOST PRIMA CARTE A LUI WEBSTER DESPRE LIMBA …

În urma studiilor sale la Yale, la sfârșitul anilor 1700, Webster a sperat inițial să devină avocat, dar lipsa de fonduri l-a împiedicat să își urmeze cariera aleasă și a ajuns în schimb să predea. Atunci a devenit oripilat de calitatea slabă a manualelor școlare oferite și s-a hotărât să își producă propriile manuale. Rezultatul, A Grammatical Institute of the English Language – supranumit „Blue-Backed Speller”, din cauza copertei sale caracteristice – a fost publicat în 1783 și a rămas manualul standard de limbă în școlile americane pentru secolul următor.

2. … SAU chiar PRIMUL LUI DICȚIONAR.

Webster publicase un dicționar mai puțin exhaustiv, intitulat A Compendious Dictionary of the English Language, în 1806. Deși considerat puțin mai mult decât o pregătire pentru proiectul mult mai mare care îl aștepta, efortul lui Webster din 1806 a definit totuși un număr impresionant de 37.000 de cuvinte și este creditat ca fiind primul dicționar important din istorie care a enumerat literele I și J, precum și U și V, ca litere separate. El a început să lucreze la Dicționarul său american în anul următor.

3. I-A LUAT 22 DE ANI SĂ-L FINALIZEZE (PE BUNE RAȚIUNI).

Webster ar fi terminat de compilat dicționarul său în 1825 și a continuat să-l editeze și să-l îmbunătățească timp de încă trei ani; avea 70 de ani când Dicționarul american al limbii engleze a fost în cele din urmă publicat în 1828. Totuși, a existat un motiv întemeiat pentru această întârziere: Webster învățase 26 de limbi – inclusiv limbi precum sanscrita, greaca veche și engleza veche – în acest proces.

4. A FOST CEL MAI MARE DICȚIONAR SCRIS VREODATĂ vreodată.

Webster’s Compendious Dictionary (1806), de 37.000 de cuvinte, enumerase cu aproximativ 5000 de intrări mai puțin decât ceea ce era la acea vreme cel mai lung dicționar englez disponibil: Dicționarul limbii engleze de 42.000 de cuvinte al lui Samuel Johnson (1755). Dar odată cu publicarea Dicționarului american, recordul lui Johnson a fost șters: cuprinzând două volume, dicționarul lui Webster din 1828 definea un număr impresionant de 70.000 de cuvinte, dintre care aproximativ jumătate nu mai fuseseră niciodată incluse într-un dicționar englez anterior.

5. NU TOATE REFORMELE SALE ORTOGRAFICE AU DAT LOVITURA.

În compilarea dicționarelor sale, Webster a profitat în mod faimos de această ocazie pentru a-și prezenta argumentele în favoarea reformei ortografice. Așa cum a scris în introducerea la Dicționarul său american, „Scopul meu în această lucrare a fost… de a stabili adevăratele principii ale limbii, în ortografia și structura sa; de a o purifica de unele erori palpabile și de a reduce numărul anomaliilor sale.”

Multe dintre sugestiile lui Webster – cum ar fi scoaterea lui U din cuvinte precum colour și honour și tăierea unor cuvinte precum dialogue și catalogue – au prins contur și continuă să divizeze engleza britanică și americană până în ziua de azi. Altele, însă, au avut mai puțin succes. Printre sugestiile sale mai puțin populare, Webster a pledat pentru eliminarea lui B din thumb, a lui E din give și a lui S din island și a propus ca daughter să se scrie „dawter”, porpoise să se scrie „porpess”, iar tongue să se scrie „tung.”

6. CELE MAI MULTE CUVINTE ÎȘI FĂCEAU DEBUTUL ÎN TIPĂRIT.

În afară de a recomanda actualizarea ortografiei englezești, Webster a ținut să includă în dicționarele sale o serie de cuvinte americane prin excelență, multe dintre ele nefiind publicate în dicționare până atunci. Printre acestea se numărau cuvinte precum sconcs, hickory, applesauce, opossum, chowder și succotash.

7. CUVINTELE CARE ÎNCEP CU X AU FOST DINTRE-O DATĂ DUMINICĂ.

Dicționarul lui Samuel Johnson din 1755 nu conținea niciun cuvânt care să înceapă cu X. („X este o literă”, scria el în partea de jos a paginii 2308, „care, deși se găsește în cuvintele săsești, nu începe niciun cuvânt în limba engleză”). Dicționarul Compendious Dictionary din 1806 al lui Webster a mărit această cifră cu unul cu xebec, numele unui tip de vas cu vele din Mediterana. Dar în Dicționarul său american, Webster a inclus un total de 13 intrări la litera X, și anume xanthid și xanthide (un compus chimic), xanthogene (baza unui nou acid), xebec, xerocollyrium (un balsam pentru ochi), xeromyrum (un unguent uscat), xerofagie (consumul de alimente uscate), xeroftalmie (denumirea medicală a ochilor uscați), xiphias (peștele-spadă), xifoid (o bucată de cartilaj de la baza osului pieptului), xylgography (gravură pe lemn) și xyster (un răzuitor de oase), precum și litera X însăși („a douăzeci și patra literă a alfabetului englez … sunetul lui ks”).

8. WEBSTER A PREVIZUT BOOMUL POPULAȚIEI STATELOR UNITE.

În 1828, populația Statelor Unite era de aproximativ 13 milioane de locuitori; până în 1928, această cifră a crescut de nouă ori, ajungând la peste 120 de milioane, iar astăzi în SUA trăiesc aproximativ 320.000.000 de oameni. În ciuda faptului că a scris într-o perioadă tulbure din istoria țării, Webster a prezis cumva aproape perfect viitoarea expansiune a populației americane. În introducerea la Dicționarul său american, el a scris:

A fost scopul meu în această lucrare, oferită acum concetățenilor mei, să stabilesc adevăratele principii ale limbii… și, în acest fel, să furnizez un standard al limbii noastre vernaculare, pe care nu ne va fi rușine să îl lăsăm moștenire celor trei sute de milioane de oameni, care sunt destinați să ocupe și, sper eu, să împodobească vastul teritoriu aflat sub jurisdicția noastră.

A fost o predicție ciudat de precisă și pe care a reiterat-o sub cuvântul limbă (sau mai degrabă /tung), pe care l-a definit ca fiind „întreaga sumă de cuvinte folosite de o anumită națiune. Limba engleză, în două sute de ani, va fi probabil vorbită de două sau trei sute de milioane de oameni din America de Nord.”

9. PUBLICAREA SA A INSPIRAT O SCHIMBARE A LEGII COPYRIGHT.

Publicarea dicționarului lui Webster – precum și propria sa celebritate nou descoperită – a condus la o schimbare majoră în legislația Statelor Unite, care a oferit o siguranță de neșters pentru toți scriitorii și autorii. În 1831, Webster a fost invitat la Casa Albă pentru a lua masa cu președintele Andrew Jackson și, ulterior, pentru a ține o prelegere în fața Camerei Reprezentanților. El a profitat de această ocazie pentru a face presiuni asupra Camerei pentru a schimba legea drepturilor de autor din Statele Unite, care la acea vreme proteja munca scriitorilor doar pentru un total de 14 ani. Rezultatul a fost Legea privind drepturile de autor din 1831, care a extins protecția scriitorilor la un total de 28 de ani, cu posibilitatea de a solicita încă 14 ani de drepturi de autor după aceea.

10. A FOST UN SUCCES … DAR NU SUFICIENT DE SUCCES.

Dicționarul american s-a vândut în 2500 de exemplare – la prețuri cuprinse între 15 și 20 de dolari (aproximativ 350 și 480 de dolari astăzi). Dar costurile ridicate de tipărire și de legare au însemnat că nici măcar aceste vânzări nu au fost suficiente pentru a face dicționarul atât de profitabil și, în consecință, la vârsta de 82 de ani, Webster a fost nevoit să își ipotecheze casa din New Haven pentru a finanța o a doua ediție extinsă (incluzând încă 5.000 de cuvinte noi) în 1841. Din păcate, aceasta nu a reușit să valorifice succesul modest al ediției anterioare.

Webster a murit doi ani mai târziu, pe 28 mai 1843, după care librarii George și Charles Merriam au cumpărat toate exemplarele nevândute ale celei de-a 2-a ediții a lui Webster – în mod crud, împreună cu drepturile de a publica ediții revizuite în viitor. Se năștea Dicționarul Merriam-Webster.

.